„Manelizarea” Falezei Dunării, la faza licitaţiei. Edilii de la Galaţi vor să umple zona cu chioşcuri şi tiribombe de bâlci
0Autorităţile ignoră în cadrul demersului cel puţin două lucruri. Primul este că PUZ-ul aprobat de Consiliul Local interzice amplasarea oricăror construcţii în zonă. Al doilea este acela că spaţiul unic al Falezei de la Galaţi – în fapt singurul muzeu din Europa al sculpturilor în metal – trebuie protejat şi nu transformat în bâlci.
Numeroasele presiuni făcute pe canale politice la adresa primarului Ionuţ Pucheanu par să fi ieşit din nou victorioase în ceea ce priveşte mai vechiul plan de „manelizare” a zonei Falezei Dunării.
Surse din zona politică ne-au dezvăluit că atât la PSD, cât şi la aliaţii politici ALDE şi UNPR, dar şi la PNL, se discută de mai bine de trei ani despre „nevoile” unor oameni de afaceri ce cotizează la partide în a-şi extinde afacerile în principala zonă de linişte a oraşului.
Tentative de a amplasa chioşcuri şi tiribombe de bâlci în zona Falezei au mai fost, însă contractele nu s-au concretizat până acum la presiunea opiniei publice, care a atras atenţia că zona taberei de sculptură în metal – loc unic în Europa! – trebuie să fie scutită de chioşcuri şi alte construcţii specifice parcurilor de distracţii.
De altfel, la cele două capete ale locului de promenadă lung de circa patru kilometri există numeroase facilităţi - restaurante, terase, chioşcuri de răcoritoare, zone de distracţie samd – astfel încât să nu se impună „cotropirea” oazei de relaxare. Asta cu atât mai mult cu cât, în anii trecuţi, marea majoritate a construcţiilor provizorii aprobate la Galaţi s-au transformat pe neobservate în clădiri permanente, capetele falezei fiind pur şi simplu sufocate de acestea.
Societatea civilă din Galaţi a anunţat, prin intermediul mai multor organizaţii, că va contesta în contencios administrativ eventualele contracte încheiate de municipalitate, argumentând că acestea nu se bazează pe interesul public, ci pe satisfacerea unor interese personale ale unor membri de partid.
Un alt argument adus în dezbatere de societatea civilă este acela că autorităţile ar trebui să preocupe de punerea în valoarea a lucrărilor de artă de pe Faleză şi să facă demersuri pentru consolidarea versantului, care alunecă în Dunăre, anual, cu 2-12 centimetri, după cum arată expertizele.
Mai multe ONG-uri din Galaţi atrag atenţia şi că potrivit Planului de Urbanism Zonal (PUZ) aprobat de Consiliul Local în 2015, pe faleză nu se pot amplasa niciun fel de construcţii – nici măcar provizorii – pe spaţiul verde sau în zona pietonală. Adică nicăieri.
Edilii nu par însă prea impresionaţi de aceste argumente. Potrivit unui anunţ postat pe site-ul primăriei, până pe 29 martie, la ora 14,00, sunt aşteptate „ofertele în plic în cadrul licitaţiei publice pentru atribuirea de licenţe de ocupare a domeniului public pentru 18 amplasamente, aprobate prin dispoziţia primarului”.
În anunţul menţionat, se precizează că din cele 18 amplasamente, zece sunt în locaţii de pe promenada Falezei Inferioare:
„Faleza Inferioară – 10 amplasamente cu următoarele destinaţii:
– parc de distracţii (1 amplasament)
– închiriere bunuri recreaţionale (2 amplasamente)
– comercializare îngheţată (2 amplasamente)
– comercializare produse zaharoase sau de patiserie (3 amplasamente)
– comercializare băuturi răcoritoare/sucuri (2 amplasamente)”.
În ultima perioadă, gălăţenii s-au arătat foarte revoltaţi inclusiv de faptul că numărul de restaurante plutitoare a crescut exploziv, acestea blocând efectiv panorama către fluviu şi către munţii Dobrogei, dar şi poluând semnificativ zona.
Nivelul zgomotului produs de boxele restaurantelor depăşeşte deseori nivelul maxim admis de lege, iar Garda de Mediu, deşi sesizată, nu a făcut publicităţii rezultatele controalelor privind modul cum restaurantele plutitoare de la malul Dunării au rezolvat problema evacuării apelor uzate, având în vedere că nu sunt racordate la canalizare.
Potrivit legii, deversarea apelor uzate în fluviu este contravenţie şi impune închiderea activităţii poluatorului. Totuşi, în ciuda evidenţei, Garda de Mediu de la Galaţi se face că nu vede. Deloc lipsit de imporyanţă este că marea majoritate a restaurantelor plutitoare sunt deţinute de patroni „arondaţi” politic.