FOTO Marian Oprişan şi lecţia de parvenitism în politica postdecembristă. Cum a ajuns un manechin banal în topul baronilor roşii ai României

Fost manechin la Fabrica de Confecţii din Focşani înainte de 1989, unde prezenta costume bărbăteşti, Marian Oprişan a ajuns, după 25 de ani de când face politică, cel mai puternic conducător de administraţie judeţeană din România.

În urmă cu câţiva ani, Marian Oprişan mărturisea că a avut o copilărie plină de privaţiuni. „Îmi amintesc cum împărţeam aceeaşi pereche de ghete cu fratele meu, Adrian. Când veneam de la şcoală, mă aştepta la uşă, cu ghiozdanul, se încălţa repede şi pleca la şcoală”, spunea acesta „poporului” pesedist la primele alegeri uninominale din 2008.

Fost elev al Liceului Agricol din Focşani, unde la absolvire s-a ales şi cu permis de tractorist, Marian Oprişan a avut primul serviciu înainte 1989 la Fabrica de Confecţii din Focşani, acolo unde mama sa lucra ca „ofiţer de serviciu”, ceea ce se cheamă astăzi serviciu de pază.

Prezentabilul Marian Oprişan a fost angajat în cadrul Oficiului de Calcul, iar din când în când poza ca manechin pentru catalogul de export al fabricii, prezentând costume bărbăteşti.

Marian Oprişan, înainte de 1989, pozând ca manechin pentru Fabrica de Confecţii Focşani

Acolo l-a prins Revoluţia din 1989, iar în doar câteva luni era deja bine ancorat în politică, deşi avea doar 25 de ani. La început a primit funcţii de conducere în organizaţia de tineret a FSN, apoi a fost promovat în politica mare.

Nicolae Giurgea, mentorul său

Mentorul său în politică a fost Nicolae Giurgea, cel care în intervalul 1990-1996 a fost şi parlamentar FSN, şi prefect, dar şi preşedinte de Consiliu Judeţean. Nicolae Girgea a fost cel care a creat Grupul Seven Stars, unde director general a fost între 1990 şi 1995 Marian Oprişan, firmă implicată în cel mai controversat proces comercial ca urmare a unui credit nereturnat.

Firma Seven Stars („Şapte stele”) era o uniune de societăţi de succes din perioada comunistă, din domeniul irigaţiilor, combinate de creşterea porcilor, cum au fost cele de la Podul Zamfirei sau Mărtineşti. Marian Oprişan nu a vrut să vorbească niciodată despre „afacerea” Seven Stars, deşi în cv-ul său apare că a condus-o timp de cinci ani.

Cert este că în 1996 Nicolae Giurgea s-a retras definitiv din politică, în urma unui scandal, presa de atunci relatând că Giurgea însoţea o delegaţie oficială a Consiliului Judeţean Vrancea în America iar acesta a fost oprit din drum pentru că asupra sa s-a găsit un diplomat cu un milion de dolari. Practic, a fost momentul în care i sa lăsat lui Marian Oprişan drumul liber spre cele mai înalte funcţii în judeţ, deşi în 1992, la doar 27 de ani, avea deja o experienţă ca vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Vrancea.

Între 1996 şi 2000, în guvernarea CDR, Oprişan a ocupat din nou scaunul de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, poziţie din care a lucrat din plin la şubrezirea funcţiei celui care era atunci şeful instituţiei şi adversarul său politic pe plan local.

De 14 ani preşedinte de Consiliu Judeţean

Pe care de altfel l-a şi eliminat după alegerile locale din anul 2000, când a revenit în râvnitul scaun de preşedinte al Consiliului Judeţean Vrancea. Perioada 2000-2004 a fost cea care avea să-l propulseze decisiv pe Oprişan în categoria baronilor, în cei patru ani de guvernare PSDR acesta construind o adevărată structură piramidală, ca o caracatiţă, prin faptul că reuşea să ţină sub control economia judeţului.

În anul 2004, Marian Oprişan s-a pricopsit cu denumirea de baron

În cei patru ani de guvernare autoritară PSD, Oprişan a reuşit să racoleze la partid jumătate din primarii Vrancei, ajungând la în preajma alegerilor locale din 2004 să deţină 63 de primari din totalul de 68.

Din anul 2000, Marian Oprişan nu a părăsit niciun moment scaunul de preşedinte al Consiliului Judeţean Vrancea, deşi în anul 2006 s-a încercat debarcarea sa din funcţie de către fosta a Alianţă DA.

A terminat facultatea la 38 de ani

Ocupat cu politica şi afacerile, Marian Oprişan nu prea a avut timp şi de carte, astfel că abia la 20 de ani de la absolvirea liceului a urmat şi o facultate. Evident, una de Ştiinţe Politice, la Fundaţia Academică „Petre Andrei” din Iaşi, care l-a ajutat să obţină şi u atestat de funcţionar public, absolut necesar pentru cariera sa.

Un burlac râvnit de femei

Din anul 2003, Marian Oprişan este divorţat, după ce a fost căsătorit aproape 15 ani cu o fostă colegă se serviciu de la Fabrica de Confecţii, care i-a dăruit un copil, pe Mădălina, absolventă anul acesta a Universităţii din Bucureşti.

Alături de actuala sa iubită, Maria Larisa (FOTO: Facebook)

În toţi aceşti ani, presa l-a prezentat pe baronul de Vrancea în compania unor diverse femei, Marian Oprişan însuşi declarând cu mai multe ocazii că are o slăbiciune pentru femei frumoase şi maşini. În prezent, Oprişan trăieşte o poveste de dragoste cu o femeie mult mai tânără, Maria Larisa, cu care se afişează pe la diferite sindrofii.

Locuieşte în vila trecută pe numele mamei

La prima vedere, dacă parcurgi declaraţia de avere a lui Marian Oprişan, nu poţi constata că acesta este un om bogat.

În afara a două apartamente pe care le deţine în Focşani, declaraţia de avere nu cuprinde mare lucru.
Cu toate acestea, despre baronul de Vrancea se spune că este printre cei mai bogaţi din judeţ. Acesta locuieşte într-o vilă mare, care arată ca o adevărată fortăreaţă, păzită non-stop, amplasată la 27 de kilometri de Focşani.

Casa este trecută pe numele mamei sale, o pensionară cu venituri modeste, dar şi a fratelui, Adrian Oprişan, celebru pentru faptul că firma sa, care activează în domeniul construcţiei şi întreţinerii terenurilor sportive, a distrus de două ori gazonul celui mai mare stadion al ţării.

Marian Oprişan conduce maşini foarte scumpe, care nici acestea nu figurează pe numele său

Trimis în judecată de opt ani

În anul 2006, Marian Oprişan a fost trimis în judecată de procurorii DNA. Învinuirile în „Dosarul Căprioara”: abuz în serviciu, utilizarea în alte scopuri a banilor de la stat, fals şi uz de fals, cu un prejudiciu adus la buget de 1,9 milioane de dolari.

În procesul în care Oprişan este învinuit, judecătoriii vor să afle cum s-au cheltuit 1,9 milioane de dolari pentru balastarea a 41 de drumuri comunale, dar şi cum s-a achiziţionat Complexului Turistic Căprioara.

Conform procurorilor DNA, care au trimis acest dosar la instanţă în 2006, 41 de drumuri comunale au fost pietruite, după ce CJ Vrancea a primit, în 2004, de la Ministerului Transporturilor suma de 1,9 milioane de dolari dintr-un împrumut extern.

Materialul de urmărire penală indică faptul că mai multe drumuri comunale au fost pietruite fără ca acest lucru să fie necesar, unele dintre lucrări au fost executate în mod fictiv sau incomplet, deşi banii au fost plătiţi de către CJ Vrancea aproape în avans.

DNA a reţinut la momentul trimiterii în judecată un prejudiciu de 1,5 milioane euro în dauna Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT), alţi circa 600.000 euro în dauna Consiliului Judeţean şi aproape 75.000 euro, sumă cu care ar fi prejudiciat bugetul Guvernului.

Mai puteţi citi:

Marian Oprişan, baron peste baronii neamului

Marian Oprişan a fost votat preşedinte al Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene (UNCJR), după o dispută în care a candidat singur pentru acest fotoliu. Însă până a se vedea şef peste baronii locali, Oprişan a trebuit să-şi aranajeze apele în propriul partid.

Oprişan strigă „Hoţii!“ După opt ani de amânări, baronul de Vrancea se plânge că DNA îi tergiversează judecata

Şeful CJ, Marian Oprişan, îi acuză pe procurorii DNA, printr-o scrisoare deschisă adresată mai multor instituţii ale statului, dar şi Ambasadei SUA la Bucureşti şi Comisiei Europene, că îi tergiversează deliberat procesul de corupţie. Asta după ce, timp de opt ani, avocaţii baronului PSD au apelat la toate chichiţele posibile pentru a amâna pronunţarea verdictului în dosarul „Căprioara“.