Briza istoriei, la Constanţa

în Piaţa Ovidiu este obligatoriu pentru toţi cei interesaţi de istoria ţinuturilor dobrogene sau de frumuseţile arhitectonice ale zonei. Acolo, clădirea fostei primării a oraşului

în Piaţa Ovidiu este obligatoriu pentru toţi cei interesaţi de istoria ţinuturilor dobrogene sau de frumuseţile arhitectonice ale zonei.
Acolo, clădirea fostei primării a oraşului adăposteşte Muzeul Naţional de Istorie şi Arheologie Constanţa. Apariţia muzeului se situează istoric, imediat după revenirea Dobrogei, în 1878, la patria-mamă, iar stabilirea sa în frumoasa clădire din Piaţa Ovidiu este datată 25 decembrie 1977. Principalele colecţii ale muzeului sunt cea de sticlă, cea mai bogată rămasă din secolele 1-3 d.Ch., cea de opaiţe, de sculpturi, cunoscută şi sub denumirea "depozitul de statui", colecţia numismatică, unde poate fi văzută şi cea mai veche monedă bătută pe teritoriul românesc, la Histria, în secolul 5 î.d.Ch., şi o frumoasă şi variată colecţie formată din 600 de pipe, lucrate în lemn, spumă de mare şi porţelan. Există, în aceeaşi clădire, şi urme ale istoriei moderne şi contemporane, care prezintă situaţia Dobrogei până la Unirea din 1918. În plus, pe perioada verii, muzeul găzduieşte şi o miniexpoziţie a figurilor de ceară de la Sankt Petersburg, şi expoziţii de fotografie contemporană în săli unde, până în 1989, erau prezentate realizările şi succesele "istorice" ale partidului.
"Depozitul de statui"
Muzeul de Istorie din Constanţa se poate lăuda, fără îndoială, cu o adevărată arhivă a pietrei, păstrată din cele mai vechi timpuri. Într-una din primele săli care primeşte vizitatorii poate fi văzută o extrem de frumoasă colecţie de 24 de statui, cunoscută sub numele "Depozitul de statui". Datate în secolele 2-3 d.Ch., statuile ce reprezintă diferite divinităţi au o istorie destul de zbuciumată. După ce au fost adulate şi puse la loc de cinste, statuile au fost ascunse de invaziile popoarelor migratoare, puse într-o groapă comună şi dezgropate după o grămadă de timp, în 1962, în timpul unor construcţii de blocuri. Colecţia este extrem de bine păstrată şi scoate în evidenţă trei, deja celebre, piese. Una din ele este "aedicula", un templu grecesc în miniatură, care o prezintă în dublă ipostază pe zeiţa Nemesis, ţinând în mână o riglă cu care măsoară dreptatea. Riglă care, în alte ipostaze, este schimbată cu balanţa celei ce, legată la ochi, reprezintă justiţia. Cea mai cunoscută piesă însă, inedită şi unică, este şarpele "glykon", divinitate a binelui, protector al casei şi familiei. Sculptat dintr-un singur bloc de marmură, glykon are cap de oaie, păr şi urechi de om şi coadă de leu şi este o frumoasă dovadă a avangardismului creatorilor din Evul Mediu, ce merită, fără îndoială, studiată de aproape.
Numismatică şi figuri de ceară
Pe lângă istoria dobrogeană, colecţia numismatică a muzeului constănţean este una foarte bine pusă la punct, completă şi cu piese rare sau unice din perioade diferite. Cea mai veche monedă a colecţiei este şi cea mai veche cunoscută ca fiind bătută pe teritoriul românesc. După ce vedeţi toate colecţiile istorice ale muzeului, ceramica de Hamangia, opaiţele din diferite perioade ale istoriei, ceasurile solare, apeductele intacte de mii de ani, rujurile sau oglinzile de bronz medievale, muzeul vă mai oferă o ultimă surpriză. O colecţie de figuri de ceară venite din Sankt Petersburg pentru sezonul estival. Singura problemă este tematica.
Mai exact, colecţia este interzisă minorilor, ea având în prim-plan sexul şi conţinând figuri celebre în domeniu, ca Pamela Anderson sau alte surate de-ale ei şi tablouri explicite care ar face să roşească şi pe cei mai puţin impresionabili. Chiar şi aşa, muzeul este un reper în înţelegerea istoriei dobrogene, un spaţiu didactic, inedit şi aparte, care nu ar trebui să lipsească din itinerariul celor care vizitează Tomisul. Preţul unei vizite este de 10 RON.