A fost expusă statueta antropomorfă de la Lipia, veche de 6.000 de ani, care oferă date importante despre cea mai veche civilizaţie a Europei

Vizitatorii Muzeului Judeţean Buzău pot admira în premieră o importantă piesă arheologică, descoperită în vara anului 2018, care oferă indicii preţioase despre răspândirea celei mai vechi culturi de pe continent. Este vorba despre o figurină veche de peste 6.000 de ani, din perioada pre-Cucuteni, descoperită printre artefacte specifice civilizaţiei Gumelniţa.

Statueta veche de 6.000 de ani a fost găsită în situl preistoric din localitatea Lipia, comuna Merei, în vecinătatea Drumului Naţional 1B, care leagă Buzăul de Ploieşti.

Aici se derulează de câţiva ani un proiect de cercetare a unor aşezări ce datează, potrivit specialiştilor, de peste şase milenii. 

Pe durata săpăturilor de La Lipia, arheologii au mai descoperit câteva artefacte, dar şi o locuinţă incendiată, plină cu vase ceramice. 

Semnalată de mai multe decenii, aşezarea de la Lipia a fost cercetată până în prezent doar prin investigaţii de suprafaţă, în urma cărora au fost recuperate numeroase fragmente ceramice, piese din piatră sau statuete antropomorfe, modelate în lut. 

Figurina feminină, din lut ars, se afla la mai puţin de un metru adâncime. De lângă obiectul de cult au mai fost scoase la lumină vase ceramice specifice culturilor pre-Cucuteni şi Gumelniţa. 

”Statueta a fost descoperită în anul 2018, la marginea satului Lipia, în punctul numit Movila Drumul Oilor şi aparţine culturii pre-Cucuteni. Reprezintă o figurină antropomorfă, un personaj feminin clasic pentru această cultură. A fost descoperită într-o locuinţă cercetată parţial. Noi sperăm ca în cercetările ulterioare să deschidem o suprafaţă mai mare pentru a cerceta întreaga locuinţă, o locuinţă incendiată”, spune arheologul Daniel Garvăn, de la Muzeul Judeţean Buzău.

În situl de la Lipia s-au găsit dovezi materiale din ambele civilizaţii, pre-Cucuteni şi Gumelniţa, lucru nemaiîntâlnit până în urmă cu puţin timp. Toate descoperirile importante, atribuite uneia dintre cele mai vechi civilizaţii din Europa, cultura Cucuteni, au fost făcute în zona Moldovei. 

”Special la această cultură este că, până de curând, era cunoscută că era în Moldova, în spaţiul de la răsărit de Carpaţi. Astăzi o regăsim până spre Valea Buzăului. Acum doi ani am mai făcut o descoperire asemănătoare la Gherăseni. Se pare că arealul de extindere a acestei culturi a fost mult mai mare”, spune Daniel Garvăn.

Descoperirea statuetei confirmă teoriile istorice referitoare la răspândirea celor două culturi, Cucuteni şi Gumelniţa, mai precis la întrepătrunderea lor în apropierea curburii Carpaţilor. 

Populaţia aparţinând culturii Cucuteni avea o organizare protourbană, cu locuinţe mari, cu vetre interioare. Aveau ca ocupaţie vânătoarea, agricultura şi meşteşuguri casnice, cum ar fi: ţesut, olărit, confecţionare de unelte.

În locuinţele ce fac parte din cultura Cucuteni au fost întâlnite câteva cazuri unde, în podeaua locuinţelor, au fost descoperite oase umane, o posibilă mărturie a faptului că oamenii se îngropau la temelia caselor, în mod ritualic. Acest lucru pare să fie susţinut şi de lipsa necropolelor.

Specialiştii vorbesc despre un cult al zeiţei-mamă, dovadă fiind statuetele antropomorfe descoperite.

”În perioada preistorică, peste 95 la sută, dacă nu mai mult, sunt personaje feminine. Se leagă probabil de un cult al fertilităţii. Personajele masculine sunt foarte rare şi mult mai schematic reprezentate. Provine dintr-o locuinţă incendiată, pe platforma acesteia. Situl este unul pluristratificat, în care am descoperit urme din Neoliticul timpuriu, cultura Starcevo - Criş, asta însemnând mileniul al şaselea. Este urmat de un nivel pre-Cucuteni şi Gumelniţa”, spune Daniel Garvăn.

Teoria conform căreia culturile Gumelniţa şi Cucuteni s-au întrepătruns a fost confirmată şi de seria descoperirilor de la Coţatcu, comuna buzoiană Podgoria.

În profilul telului (movilă de pământ) Cetăţuia, a fost descoperită o locuinţă de peste 10 metri întindere, caracteristică aspectului Stoican-Aldeni, o cultură mixtă veche de peste 6.000 de ani, formată prin întrepătrunderea marilor arii culturale: Gumelniţa, pentru partea de sud, şi Cucuteni, pentru partea de est a României.

Pe teritoriul României cultura Cucuteni era răspândită în Moldova, nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei şi Basarabia şi se caracteriza printr-o ceramică de foarte bună calitate, bogat şi variat pictată.

Ceramica din cultura Cucuteni este unică în Europa, găsindu-se unele asemănări, destul de pregnante, doar între ceramica Cucuteni şi o ceramică dintr-o cultură neolitică din China. Între cele două culturi este o distanţă de timp foarte mare, cea din China apărând după circa un mileniu faţă de cea de la Cucuteni.

Alături de complexul Ariuşd – Cucuteni – Tripolie, cultura Gumelnita este considerată ca fiind una dintre cele mai strălucite civilizaţii din ultima jumătate a mileniului V î.Hr.. 

Culturii Gumelniţa i s-a atribuit acest nume de la tell-ul, movila de pământ, de lângă Gumelniţa, situat în Muntenia, în apropierea malului stâng al Dunarii, la 5 kilometri de Olteniţa, pe o terasă a Dunării.