Muzeele mai puţin faimoase duc lipsă de vizitatori

nimic de oferit potenţialilor vizitatori.Muzeografii sunt dispuşi să povestească istoria muzeului oricui se arată interesat. Nu prea au însă cui spune toate câte ştiu. Ei ne-au mărturisit

nimic de oferit potenţialilor vizitatori.
Muzeografii sunt dispuşi să povestească istoria muzeului oricui se arată interesat. Nu prea au însă cui spune toate câte ştiu. Ei ne-au mărturisit că, mai ales acum, vara, când oamenii pleacă în concediu, sunt zile în care nimeni nu calcă pragul muzeelor lor.

Muzeul CFR - de la Giuleşti la Gara de Nord
Potrivit muzeografului Oana Munteanu, Muzeul CFR a fost deschis, iniţial, în 1939, pe stadionul Giuleşti. "Erau trei săli sub tribune şi alături exista un parc de linii, nefolosit, în care au fost garate locomotive, păstrate special pentru muzeu", ne-a zis Oana Munteanu. În 1953, muzeul s-a deschis, provizoriu, în sediul în care se află acum, cu ce s-a putut recupera de atunci. Locomotiva Călugăreni este printre puţinele piese ce au mai rămas din muzeul de la Giuleşti. "Datează din 1869, e cea mai veche din România, una dintre cele mai vechi locomotive funcţionale din Europa. Cea reală este la Depoul Bucureşti Călători", ne-a explicat muzeograful. În Muzeul CFR se mai găsesc colecţii de vagoane de marfă după al Doilea Război Mondial, uniforme, colecţii de şepci de pe vremea lui Carol, de pe vremea lui Ferdinand, uniforma unui lucrător român de pe trenul Orient Expres, dar şi un telegraf de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Potrivit muzeografului, cea mai spectaculoasă locomotivă este Pacificul, pentru că era cea mai rapidă: 126 km/oră "iuţeală maximă". Avea roţi cu diametru de 1,85 m. În muzeu se găseşte şi biroul personal al arhitectului Anghel Saligni. O altă piesă ce merită văzută este automotorul construit în 1937 de uzinele Malaxa, care a câştigat o serie de premii internaţionale. Avea "iuţeală maximă 110 km/oră". Un alt exponat interesant este "ceasul-mamă cu 300 de ceasuri-pui", mai explicit, centrala ceasornică folosită în Gara de Nord din 1934 până în 1989. "De aici erau sincronizate 300 de ceasuri din Gara de Nord", ne-a spus Oana Munteanu.

Muzeul "Victor Babeş" - la doi paşi de Piaţa Dorobanţi
La câteva minute de mers de la Piaţa Dorobanţi, pe strada Andrei Mureşanu, 14 A, se găseşte Muzeul "Victor Babeş". Puţini ştiu de el şi mai puţini ştiu că, anul acesta, muzeul sărbătoreşte 50 de ani de la deschidere. Muzeograful Victoria Gavril ne-a spus că muzeul a fost donaţia lui Mircea Victor Babeş, fiul savantului, care a locuit în această casă. "Toate obiectele sunt aduse din casa lui Victor Babeş", ne-a explicat Victoria Gavril. Vizitatorii pot admira aici lucrări ştiinţifice, manuscrise, studii ale lui Babeş, registre de bolnavi din Institutul care-i poartă numele, mobilier, tablouri, corespondenţă, fotografii. Lampa de murano, microscopul Carl Zeiss Jena sunt numai câteva din exponatele ce merită văzute. De asemenea, în muzeul de pe strada Mureşanu se găsesc biroul lui Babeş din mahon cu acea călimară din bronz şi malachit, dar şi canapeaua şi fotoliile în stilul Chipendalle şi masa de bronz cu porţelan De Sevres. Muzeele sunt deschise şi acum, mai puţin luni şi marţi. Tot ce-i trebuie bucureşteanului dornic să se alimenteze cu ceva cultură este puţin timp liber, ca să afle că are ce vizita în Capitală.