România şi Olanda, în gherila florilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:

La o zi după ce Olanda a decis să refuze accesul României în spaţiul Schengen, florile şi carnea importate din Ţara Lalelelor sunt supuse unor riguroase controale la frontierele româneşti. Funcţionari din trei instituţii sunt asmuţiţi către importurile olandeze: Fiscul, Agenţia Fitosanitară şi Protecţia Consumatorului.

UPDATE Camioanele cu flori din Olanda, blocate în Borş de trei zile

Cinci camioane cu plante şi seminţe din Olanda au fost blocate, de vineri până luni, în Vama Borş, iar un alt transport a fost oprit în Vama Salonta, unde nu este permis traficul greu. Una dintre maşini s-a întors cu marfa în Olanda. Vezi aici detalii!

Vineri seară, chiar în ziua în care  reprezentanţii Ministerului imigraţiei din Olanda au anunţat că Guvernul de la Haga se va opune aderării României în spaţiul Schengen, vămile noastre erau luate cu asalt de zeci de inspectori trimişi de la Bucureşti cu o singură ţintă: transporturile de flori trimise dinspre  Olanda. Toată suflarea funcţionărească care a descins la frontierele patriei avea un singur scop: găsirea unei misterioase bacterii „periculoase". Nicio autoritate nu a putut spune însă până acum clar despre ce bacterie e vorba. Primul  camion olandez a fost sechestrat  la Vama Borş din judeţul Bihor. Aici  veghează de vineri atât inspectori ai Gărzii Financiare, cât şi angajaţi ai Comisariatului pentru Protecţia Consumatorului Bihor şi ai Agenţiei Naţionale Fitosanitare.

Controale „mai amănunţite"

„Am primit dispoziţie să facem o analiză amănunţită a TIR-urilor care transportă flori, seminţe sau bulbi din Olanda şi să luăm legătura cu inspectorii Direcţiei Fitosanitare", a spus Călin Gal, directorul Gărzii Financiare Bihor.Angajaţii Direcţiei Fitosanitare au prelevat probe pentru a stabili dacă transportul este contaminat de o bacterie periculoasă. Au fost ridicate mai multe ghivece cu flori, aceste probe urmând a fi trimise prin curierat special către laboratoarele din Bucureşti. „Toate ghivecele ridicate vor fi trimise la Bucureşti, iar în cel mai scurt timp se va şti rezultatul.

Nu ştim exact ce se caută. Noi doar am primit dispoziţii să preluăm probe din toate încărcăturile care trec prin Vama Borş şi transportă flori, seminţe sau bulbi. Se caută viruşi sau bacterii care pot avea influenţe negative asupra omului, solului sau plantelor", a spus inspectorul Amalia Laslău, din cadrul Direcţiei Fitosanitare. Tir-urile rămân în vamă până când vor sosi rezultatele de laborator. 

Bacteria florilor „s-a extins" la carne

Sâmbătă dimineaţa a fost oprit primul TIR cu flori, în Vama Borş, în timp ce sâmbătă noaptea alte patru TIR-uri au avut aceeaşi soartă. „Din cele patru maşini oprite sâmbătă noaptea unul dintre ele era cu prelată şi transporta pachete cu bulbi şi seminţe, dar nu respecta temperatura necesară unui astfel de transport. Chiar şi modul de ambalare ne-a atras atenţia", a afirmat Traian Bejan, directorul Oficiului pentru Protecţia Consumatorului Bihor. În schimb, marfa din celelalte automarfare nu avea elemente de identificare complete.

Şi după o zi de la sechestrarea TIR-urilor cu bulbi, la Borş a venit ordin  "de la Bucureşti" să oprească şi camioanele cu carne care vin din Olanda. Nici în cazul cărnii  nimeni nu ştie ce anume se caută. Misiunea inspectorilor este de a sechestra maşinile şi de a trimite mostre de carne la direcţia sanitar-veterinară de la Oradea  „Am primit dispoziţie să verificăm şi maşinile care transportă carne din Olanda. Deocamdată prin Vama Borş nu au trecut automarfare cu o astfel de încărcătură", ne-a spus Traian Bejan, directorul Oficiului pentru Protecţia Consumatorului Bihor. Abia mâine sau în zilele următoare se vor afla rezultatele analizelor preluate din ghivecele cu flori.

Blejnar: „E o coincidenţă"

Cotactat de „Adevărul", preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Sorin Blejnar, neagă faptul că s-au dispus controale şi la carnea olandeză. "Este o confuzie. E vorba doar de flori", susţine Blejnar. Preşedintele ANAF dezminte faptul că înteţirea controalelor la mărfurile din Ţara Lalelelor ar avea vreo legătură cu opoziţia Olandei la aderarea României la spaţiul  Schengen. "Este doar o coincidenţă. Cotroalele extinse au pornit de la un control al Gărzii Financiare la un depozit de flori. Aici, specialiştii Agenţiei Naţionale Fitosanitare au sesizat o formă ciudată la bulbi şi se presupune că această formă este dată de o infecţie cu o anumită bacterie", a precizat Blejnar.

"Nu vom aproba nici măcar intrarea parţială a României şi Bulgariei în spaţiul Schengen.''
Elaine de Boer
purtătoare de cuvânt  Ministerul Imigraţiei din Olanda

"Dacă în spatele celui mai frumos computer stă un funcţionar vamal corupt, nu ne ajută prea mult tehnologia performantă.''
Günter Krings parlamentar german (CDU)

Care bacterie?

Reprezentanţii Agenţiei Naţionale Fitosanitare şi ai forului său tutelar, Ministerul Agriculturii, nu au putut fi contactaţi ieri pentru a ne oferi mai multe amănunte despre bacteria presupusă a fi venit din Olanda. Informaţia iniţială, că ar fi fost depistată deja o anume bacterie, s-a dovedit a fi falsă.

Refuz fără drept de apel

Olanda şi-a anunţat vetoul faţă de extinderea spaţiului Schengen cu România şi Bulgaria cu aproape o săptămână înainte de reuniunea miniştrilor de Interne ai UE, programată joi, la Bruxelles. „S-a decis în Guvernul de la Haga că vom continua să ne opunem intrării României şi Bulgariei. Nu vom aproba nici măcar intrarea parţială", a declarat Elaine de Boer, purtătoarea de cuvânt a ministrului olandez al Imigraţiei, Gerd Leers. „Credem că este încă prea devreme", a explicat De Boer. Ea a subliniat că Haga nu vede „suficiente" dovezi că Bulgaria şi România „se ocupă de probleme precum corupţia, crima organizată şi anchetele judiciare". Este acelaşi motiv pentru care aderarea din luna martie a fost amânată de grupul critic - Olanda, Germania şi Franţa.

Pentru a găsi totuşi o modalitate pentru aderarea României, cele mai multe ţări comunitare au căzut de acord asupra unei soluţii de compromis: aderarea în două etape a României şi a Bulgariei la Schengen, o propunere susţinută inclusiv de ministrul francez de Interne, Claude Guéant. Aceasta presupunea deschiderea frontierelor aeriene la 31 octombrie 2011, şi abia la anul deschiderea frontierelor terestre, toate acestea în prezenţa ofiţerilor de poliţie şi de frontieră din alte state UE. După decizia Olandei, soarta României la votul din Consiliul miniştrilor de Interne de joi este pecetluită, pentru că decizia privind extinderea spaţiului Schengen are nevoie de unanimitate.

Germania se teme de funcţionarii corupţi

Olanda este doar vârful de lance al statelor care se opun aderării României şi Bulgariei, fie ea şi parţială. Alături de Franţa, Germania a invocat la începutul lunii lipsa unor rezultate suficiente în combaterea corupţiei pentru a accepta România în Schengen. „Sofia şi Bucureştiul încă nu sunt pregătite să ­adere la Acordul Schengen", a declarat ministrul german de Interne, Hans-Peter Friedrich (foto), citat de cotidianul „Die Welt". „Suntem reticenţi. Avem în continuare îndoieli privind aderarea celor două ţări, ţinând cont de rapoartele mai degrabă negative asupra celor două ţări", a completat Jens Teschke, purtătorul de cuvânt al Ministerului german de Interne.

Corigenţă pe vară

Două noi rapoarte ale CE, obţinute de „Bild", arată că România şi Bulgaria „au în continuare deficienţe majore în lupta anticorupţie, transparenţa justiţiei şi combaterea criminalităţii organizate". Potrivit publicaţiei, experţii Ministerului german de Interne se tem că ridicarea controalelor la frontiere pentru cele două ţări estice va duce „la creşterea infracţionalităţii şi a numărului de imigranţi care-şi părăsesc ţara din cauza sărăciei".

Vestea şi mai proastă este că ministrul de Interne de la Berlin vrea să reia discuţiile privind extinderea Schengen abia vara viitoare, relatează postul public de radio german Deutschlandfunk. În considerare va fi luat viitorul raport anual din vara 2012 al Comisiei Europene privind progresele făcute de Bucureşti şi Sofia în domeniul combaterii corupţiei, al reformei Justiţiei şi în lupta cu crima organizată.

Suntem pregătiţi tehnic, dar degeaba

Comisarul UE pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmström, a declarat în repetate rânduri că ambele candidate la aderare îndeplinesc toate condiţiile tehnice care le-au fost impuse şi că au nevoie de o perspectivă. Günter Krings, vicepreşedintele grupului parlamentar al creştin-democraţilor cancelarului Angela Merkel, insistă că România şi Bulgaria reprezintă acum un risc pentru securitatea spaţiului Schengen. „Dacă în spatele celui mai frumos şi performant computer stă un funcţionar vamal corrupt, nu ne ajută prea mult tehnologia performantă", a explicat Krings.

Riposta Bulgariei şi ce spune Europa

Oficialii de la Sofia şi de la Bucureşti au reacţionat vehement, amintind că singurul criteriu de admitere în Schengen prevăzut de acordul semnat de România şi Bulgaria îl reprezintă îndeplinirea criteriilor tehnice. Bucureştiul s-a declarat dezamăgit de decizia Olandei. „Poziţia adoptată de Guvernul de la Haga ne dezamăgeşte, deşi nu ne surprinde, în condiţiile în care supravieţuirea sa politică depinde de sprijinul partidului populist şi antiimigraţionist PVV. Din păcate, este o nouă dovadă că regulile UE sunt ignorate strict din calcule politice interne", a declarat ministrul de Externe, Teodor Baconschi.

România, pe un drum închis până vara viitoare Foto: reuters

Reforma Schengen

Eşecul Schengen pică prost şi pentru coaliţia de guvernare de centru-dreapta din Bulgaria, în condiţiile în care ţara se pregăteşte de alegeri prezidenţiale şi locale la 23 octombrie. Ministrul de Interne, Ţvetan Ţvetanov, a subliniat că decizia guvernului de la Haga este de fapt o problemă de politică internă a Olandei. „Ştiţi că guvernul de coaliţie are o clauză specială care se referă în mod expres la aderarea României şi Bulgariei la Schengen", a spus Ţvetanov.

El a făcut referire la fragilitatea coaliţiei de guvernare de la Haga, care are doar un vot în plus faţă de opoziţie în Parlament. Coaliţia este sprijinită de formaţiunea PVV, care a insistat ca în programul de guvernare să fie introdusă condiţionarea extinderii Schengen de progresele în anticorupţie şi de înăsprirea condiţiilor de acordare a permiselor de muncă pentru străini. Ministrul bulgar de Externe, Nikolai Mladenov, a ameninţat că Bulgaria îşi va reconsidera sprijinul pentru reforma Schengen.

Comisia Europeană vrea ca eventuala reintroducere a controalelor la graniţele statelor membre Schengen să nu mai fie decisă la nivel naţional, ci la nivel comunitar: în plus, propunerea ar urma să vină de la CE şi să aibă nevoie de o majoritate de voturi din partea statelor membre. Se opun acestor schimbări Franţa, Spania şi Germania, care consideră că securitatea frontierele este o competenţă naţională.

Opoziţia celor trei face ca reforma acordului (care are nevoie de votul Consiliului plus cel al PE) să fie aproape imposibilă. În acest moment, la frontierele dintre cele 25 de state membre ale spaţiului Schengen, cetăţenii sunt controlaţi doar în cazul vreunei suspiciuni dovedite, în timpul  summiturilor sau al campionatelor de fotbal. Potrivit propunerii CE, pe viitor, reintroducerea controalelor la frontiere este posibilă şi în cazul unui aflux de imigranţi. Aceasta dă câştig de cauză Franţei şi Italiei, care au fost asaltate în vară de refugiaţi nord-africani. În cazul unor epidemii sau atacuri teroriste, ţările pot reintroduce controalele doar pentru 5 zile. Pentru prelungirea verificărilor este nevoie de aprobarea UE. Dacă un stat nu-şi păzeşte graniţele în mod adecvat, vecinele sale pot reintroduce controalele după o decizie la nivel comunitar.