Politică cu faţă feminină

Politica tinde să devină anul acesta foarte feminină. Cancelaria Germaniei este în mâinile unei femei, politica UE este coordonată de ministrul de externe austriac Ursula Plassnik, iar America

Politica tinde să devină anul acesta foarte feminină. Cancelaria Germaniei este în mâinile unei femei, politica UE este coordonată de ministrul de externe austriac Ursula Plassnik, iar America se pregăteşte de o campanie între Condi şi Hillary. Anul 2006 a debutat cu intrarea pe scena politică a două femei în poziţia de preşedinte.
"Noi facem politică fără brizbrizuri"
Pentru prima oară în istoria continentului african, Liberia are un şef de stat femeie. Ellen Johnson-Sirleaf are 67 de ani şi este expert în economie. Promisiunile electorale ale nou alesului preşedinte liberian nu se încadrează perfect spiritului feminin conciliant: "Promit linişte şi sprijin pentru reconstrucţie într-o ţară care-şi revine greu după un război civil de 14 ani", au fost cuvintele lui Johnson-Sirleaf. La ceremoniile de învestire în funcţie de la Monrovia au fost prezente două înalte reprezentante ale SUA: Laura Bush şi ministrul de externe Condi Rice. şi America Latină s-a îmbogăţit, la început de 2006, cu un preşedinte femeie. "Spre deosebire de bărbaţi, femeile fac politică fără brizbrizuri", a declarat noul şef al statului Chile, Michelle Bachelet, într-un interviu acordat "Der Standard". Bachelet a fost propulsată în funcţie de partidul de stânga de la guvernare, Concertation. "Noi, femeile, suntem la fel de capabile ca bărbaţii şi putem conduce o ţară la fel de bine ca ei", a mărturisit noul preşedinte-femeie. "Femeile sunt eficiente şi corecte", susţine Bachelet. "Noi luptăm cu toată inima pentru lucrurile în care credem. şi spre deosebire de bărbaţi, dăm politicii o faţă umană".
Modelul german - Angi e o doamnă de fier
Victoria absolută a femeilor în politică, cea mai palpabilă până acum, este însă câştigarea alegerilor pentru Cancelaria Germaniei de Angela Merkel. Modul în care este percepută conservatoarea germană de opinia publică poate fi dedus şi din felul în care este numită Merkel. Presa şi cetăţenii germani oscilează între "Fata lui Kohl", diminutivul "Angi" şi "Doamna de fier a Germaniei", demnă urmaşă a lui Margaret Thatcher. şi Merkel pare să corespundă acestei etichetări. Îi lipsesc gesturile largi din repertoriul ex-cancelarului Gerhard Schroeder. Întrevederile avute cu Bush şi Putin au arătat însă o Angi foarte hotărâtă, care i-a jucat pe degete cu zâmbetul pe buze pe "puternicii lumii". Femeile în politică schimbă însă şi comportamentul interlocutorilor bărbaţi. Spre exemplu, Putin n-a mai putut-o bate pe umăr pe Merkel aşa cum făcea cu Schroeder -, ci a încercat să pară sensibil, oferindu-i cancelarului un căţel de pluş. Apariţia în forţă a femeilor în întreaga lume este susţinută însă şi de plictisul general al alegătorilor pentru politică. Înlocuirea protagoniştilor cu protagoniste aduce pe scena politică un val de prospeţime.
Condi şi Hillary luptă pentru scaunul lui Bush
şi politica SUA va fi dominată în acest an de două femei: Condoleezza Rice şi Hillary Clinton. În afara premierei pe care ar reprezenta-o un preşedinte-femeie, lupta dintre două candidate aduce o notă de exotism. Va fi o luptă a contrastelor: Condi este afro-americană, conservatoare şi născută în Alabama, într-o vreme când afro-americanii erau desconsideraţi pentru culoarea pielii. Hillary, în schimb, este albă, liberală şi născută într-un loc liniştit din nordul SUA. Rice, fiica unui pastor şi a unei profesoare de muzică, a primit numele de "Condoleezza" - de la italianul "con dolcezza" - este necăsătorită, merge regulat la fitness şi are o slăbiciune pentru taioarele scumpe. Imaginaţia spectatorului masculin american va transforma cu siguranţă lupta politică Condi-Hillary, văzută din faţa micului ecran cu bere şi floricele, într-o luptă corp la corp între Xene.
Toate protagonistele scenei politice au ceva în comun: au crescut în funcţie la umbra unor politicieni - bărbaţi puternici şi evită conflictele deschise.