Motivul pentru care coreenii ar putea deveni în curând cu un an mai tineri

Coreenii ar putea deveni în curând cu un an mai tineri. Potrivit tradiţiei, în Coreea de Sud, un copil este considerat a avea un an încă din ziua naşterii, însă acum noul guvern vrea să schimbe acest obicei.

"Câţi ani ai"? - este o întrebare simplă cu un răspuns clar pentru întreaga lume, dar nu şi pentru cei din Coreea de Sud, unde răspunsul la această întrebare nu este deloc simplu pentru ei.Tradiţia „vârstei coreene” spune că un copil are deja un an în momentul naşterii, iar de Anul Nou "îmbătrâneşte" cu încă unul. În Coreea de Sud, atunci când se naşte un copil, acesta este considerat în vârstă de un an. În ziua de Anul Nou, i se mai adaugă un an la vârstă. Aceasta înseamnă că un copil născut în decembrie ar fi considerat a avea doi ani, deşi au trecut doar câteva săptămâni de când a văzut lumina zilei. Totuşi această tradiţie „coreeană” s-ar putea schimba în curând, deoarece preşedintele ales al ţării, Yoon Suk-yeol, face eforturi pentru eliminarea acestui obicei vechi de secole, potrivit BBC. 

Lee Yong-ho, şeful comitetului de tranziţie al preşedintelui, a declarat că administraţia vrea să standardizeze modul în care este numărată vârsta, pentru a aduce Coreea de Sud în rând cu restul lumii. 

El a spus că acest calcul diferit al vârstei a dus la o "confuzie permanentă" şi la "costuri sociale şi economice inutile". 

Noua propunere pare să fie pe placul majorităţii, dar experţii spun că au îndoieli cu privire la implementarea ei.

Există trei moduri de a-ţi afla vârsta în Coreea 

Oficial ţara a aplicat sistemul internaţional de numărare, folosind data naşterii unei persoane, în majoritatea definiţiilor legale şi a proceselor administrative din 1962. 

Ţara are şi o altă modalitate oficială de a număra vârsta, în care bebeluşii sunt consideraţi a avea 0 ani la naştere şi câştigă un an la fiecare 1 ianuarie. Astfel, un bebeluş născut în decembrie 2020 ar avea doi ani la 1 ianuarie 2022, chiar dacă oficial nu aveau cum să împlinească doi ani până atunci.

Această metodă este utilizată în principal pentru a defini vârsta legală pentru domeniile de drept care afectează un procent semnificativ din populaţie, inclusiv recrutarea în serviciul militar sau definirea vârstei minorilor care trebuie protejaţi împotriva abuzului. 

Şi apoi există metoda „vârstei coreene”, care este folosită în mod obisnuit în societate, în care toată lumea are automat un an la naştere şi devine cu un an mai în vârstă în ziua de Anul Nou, indiferent de data naşterii.

Şi deşi pentru unii vârsta poate fi considerată doar un număr - ea este luată foarte în serios în Coreea de Sud.

 „Pentru sud-coreenii, a afla dacă cineva este mai în vârstă decât ei sau nu este mai important decât a afla numele cuiva într-un context social. Este esenţial în alegerea modului de a se adresa acelei persoane şi a  "titlului de onoare ",care este necesar”, a declarat Shin Ji -Young, profesor la Departamentul de Limbă şi Literatură Coreeană din Universitatea din Coreea.

Tradiţia coreeană de măsurare a vârstei îşi are originile în China şi diferite părţi ale Asiei. Dar se crede că Coreea de Sud este singura ţară care încă numără vârsta în acest fel.

 „Globalizarea i-a făcut pe coreeni mai conştienţi de tradiţia internaţională. Acest lucru are un impact asupra tinerilor, deoarece se simt ridiculizati pentru [aceste sisteme de numărare] ”, potrivit lui Kim Eun-ju, profesor la Drept şi Politică la Universitatea Hansung. 

Unii părinţi, de exemplu, au încercat să înşele sistemul de înregistrare a naşterilor pentru că sunt îngrijoraţi că fiii şi fiicele lor născuţi în decembrie vor fi dezavantajaţi la şcoală şi, ca urmare, mai târziu în viaţă. 

În timpul pandemiei, au existat solicitări ca vârsta să fie standardizată, după ce autorităţile din domeniul sănătăţii au folosit şi vârsta internaţională şi vârsta coreeană pentru a stabili intervalul de vârstă pentru eligibilitatea la vaccin, ceea ce a provocat confuzie.