Mai avem o țară: România de afară. Ce spun sociologii despre faptul că 70% dintre români au rude în străinătate
0În 10 ani, numărul românilor care au rude în străinătate a crescut la 70%, cu aproape 20% față de 2013. Sociologii explică fenomenul: în ultimii ani nu mai vorbim despre o migrație sezonieră, economică, ci despre una permanentă. Românii aleg să rămână în Occident și își iau și familiile cu ei.
70% dintre români au rude în străinătate, față de 51,8% cât se înregistrau în vara lui 2013, arată cel mai recent sondaj INSCOP. Așadar, în zece ani avem o creștere cu puțin peste 17 procente. Sociologul Mircea Kivu explică faptul că vorbim despre un fenomen cumulativ. „Cei care aveau rude în străinătate acum 10 ani le au și acum, dar au apărut, în plus, cei ale căror rude au plecat și ele între timp“. Care este motivul migrației ne explică sociologul Alfred Bulai. „Există o zonă în care includem Bucureștiul și alte câteva orașe mari cu un standard de viață mai ridicat. Există însă și o România foarte săracă. Principalul motiv pentru care românii din acele zone pleacă la muncă în afară sunt banii.“
Pe de altă parte, după 15 ani de UE, oamenilor le este mult mai ușor să-și caute și să-și găsească un job. „Oportunitățile de lucru sunt mult mai mari. Să nu uităm că există meserii care se vor căuta întotdeauna: zidar, electrician, zugrav, instalator etc. Sunt meserii care în străinătate se plătesc bine sau chiar foarte bine. Este normal ca oamenii să plece“, a declarat sociologul.
Migrația, spun experții, este un fenomen absolut normal și ar trebui privită ca atare. „Vorbim despre un fenomen natural. Nu e nimic rău în asta“, a subliniat sociologul Gelu Duminică. „Este o normalitate generată de mobilitate. A crescut mobilitatea? Da! Perfect! Atunci, uite, Berlinul a devenit «acasă» pentru foarte mulți români. Migrația nu e o dramă națională. Este un fenomen firesc, natural și care se întâmplă dintotdeauna. La fel cum foarte mulți chinezi, nepalezi etc. care au venit aici s-au stabilit sau se vor stabili aici. Pentru ei, România va fi acasă. Acei oameni care rămân în străinătate au argumentele lor. Acasă este unde te simți tu cel mai bine“, a mai precizat acesta.
De ce nu mai trimite Diaspora bani în țară
Studiul INSCOP mai spune că aproximativ 20% dintre românii cu rude în străinătate sunt ajutați financiar de aceștia. Ca o comparație, în anul 2013 procentul celor care primeau bani era aproape dublu. Mircea Kivu a explicat motivul principal pentru care Diaspora a închis robinetul banilor virați în țară. „În urmă cu 10 ani, în general, pleca în străinătate doar un singur membru al familiei. Ajungea acolo, își căuta o locuință, un loc de muncă, aduna o anumită sumă de bani, căuta poate joburi și pentru soție sau soț, iar apoi se reuneau cu toții acolo, peste graniță. Practic, din acel moment, al reîntregirii familiei în străinătate, acei oameni nu au mai avut niciun motiv să trimită bani în țară. Cui? Din moment ce toți erau plecați…“
Sociologul Gelu Duminică este însă de părere că în ultima perioadă asistăm la o schimbare a profilului migrantului român. „Nu mai vorbim despre o migrație sezonieră, economică, ci despre una permanentă. Oamenii aleg să rămână acolo pentru că duc o viață mai bună. Și își iau și familiile cu ei. Evident că banii pe care îi trimit celor rămași în țară sunt mai puțini“, a declarat acesta. Și mai trebuie luat în considerare un aspect, atenționează Alfred Bulai. „Dacă, în 2013, părinții, bunicii sau alte rude aveau, să zicem, 60 de ani, acum, mulți dintre ei nu mai sunt, au murit. Prin urmare, românii plecați din țară nu mai au fizic cui să trimită bani.“
Mircea Kivu amintește și despre nivelul de trai din țară comparativ cu cel din Occident. „În acești 10 ani, diferența dintre veniturile românilor din țară și cele pe care le obțin românii din străinătate a scăzut. De exemplu, acum 10 ani, un muncitor în construcții care lucra în Occident câștiga poate și de cinci ori mai mult decât în țară. Acum, România se confruntă cu o scădere a forței de muncă. Motiv pentru care același muncitor este astăzi plătit mult mai bine față de 2013. Apare, așadar, o nevoie mai mică de a trimite bani celor din țară.“
Veniturile, afectate de pandemie
Pe de altă parte, să nu uităm că veniturile românilor care lucrează în Occident au fost afectate în ultimii ani. „Pandemia a afectat serios românii stabiliți în afară și veniturile acestora. Gândiți-vă, de exemplu, că erau multe românce care îngrijeau bătrâni. Aceștia au fost printre cei mai afectați de boală“, mai amintește Mircea Kivu. Însă nu numai pandemia le-a golit buzunarele, ci și inflația. Iată încă un motiv pentru care Diaspora a strâns în ultimii zece ani cureaua.
„Nu numai în România, ci și în afară prețurile au crescut foarte mult. Salariile românilor care muncesc în afară nu mai ajung să acopere necesitățile vieții de zi cu zi. Acești oameni nici dacă ar vrea nu mai au cum strângă bani pentru a trimite în țară. Presiunea pe veniturile lor este din ce în ce mai mare. Așteptați-vă ca la anul problema să se accentueze, iar volumul banilor trimiși în țară să continue să scadă. Inflația nu mai ține cont de granițe. Prețurile au crescut peste tot și vor continua să crească. Principalii investitori al României, căpșunarii, vor trimite din ce în ce mai puțini bani“, este de părere analistul economic Adrian Negrescu.
Despre dreptul la vot al Diasporei
Procentul celor care consideră că românii din străinătate ar trebui să aibă dreptul de a vota la alegerile din România a crescut de la 74,9%, cât era în iunie 2013, la 84,4% în prezent.
Pe de altă parte, 13,4% dintre cei chestionați au răspuns că nu (faţă de 15,1% în iunie 2013). Nu ştiu sau nu răspund la această întrebare 2,2% din totalul eşantionului (faţă de 10% în iunie 2013). „Este un procent normal“, continuă Mircea Kivu. „Până acum 10 ani, Diaspora, deși avea dreptul, vota mult mai puțin. Până la alegerile din 2012, voturile Diasporei, dacă ne uităm în statisticile electorale de atunci, nu contau. Erau milioane de voturi în țară și doar câteva zeci de mii în străinătate. Primul scrutin la care a contat, într-adevăr, numărul de voturi din afară a fost cel de la prezidențialele din 2012. Mircea Geoană a câștigat voturile din România, dar a fost întrecut de Traian Băsescu, pentru că au venit foarte multe voturi din străinătate. Acum 10 ani, a fost un punct de cotitură în comportamentul electoral Diasporei. Acum, prăpastia dintre cei din România și Diaspora e mult mai mică.“
8 din 10 români se întorc de Sărbători în țară
Opt din zece români din Diaspora (79%) şi-au planificat zborurile spre România pentru a petrece aici Sărbătorile de iarnă, potrivit unei platforme de rezervări online.
În ceea ce priveşte aeroporturile pe care aterizează românii din străinătate, pe primul loc în clasament se află Otopeni, care va gestiona 67% dintre zboruri, acesta fiind urmat de aeroporturile din Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara, Suceava şi Bacău.
Cei mai mulţi cetățeni se întorc din ţările în care se află comunităţi numeroase de români precum Italia, Marea Britanie, Belgia, Franţa, Germania, Spania. În acelaşi timp, pe aeroporturile din Bucureşti, Iaşi şi Cluj, cele mai multe zboruri ale diasporei vor fi din Bruxelles, Londra, Paris, Milano şi Madrid. Datele mai arată că durata medie de şedere a românilor din Diaspora în ţară este de nouă zile.
Sosirea acasă, alături de familie și de cei dragi, este, potrivit psihologului Keren Rosner, ca o oază de liniște și de relaxare. Pentru unii. „De Sărbători vin, sunt împreună cu cei dragi, își încarcă aici bateriile, iar apoi pleacă plini de energie, cu chef de viață și putere de muncă“. Cei care o duc bine acolo și care s-au realizat, căci pentru mulți plecarea este extrem de dificilă. „Sunt oameni care nu s-au acomodat acolo, care poate nu au reușit să atingă ceea ce și-au propus, mame care își lasă copiii la bunici, tați care poate nu și-au văzut deloc copiii mici până acum. Fiecare trăiește această revedere și despărțire în felul său, însă distanța își pune amprenta pe psihicul tuturor. Într-un fel sau altul“, mai spune specialistul.