Labirintul "moştenirii Şuţu"

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Doamna Alexandra şuţu din Italia nu este singura membră a familiei şuţu care şi-a păstrat cetăţenia română, cum a încercat să acrediteze ideea, relativ recent, în diverse medii şi

Doamna Alexandra şuţu din Italia nu este singura membră a familiei şuţu care şi-a păstrat cetăţenia română, cum a încercat să acrediteze ideea, relativ recent, în diverse medii şi media, o controversată (fostă) purtătoare de robă care ar fi fost cercetată de Curtea de Apel Ploieşti "pentru practică ilegală de avocatură". Este vorba despre fosta avocată Carmen Păştin, care se erijează a fi deţinătoarea "a jumătate din drepturile de proprietate ale familiei şuţu în România", prin contractarea, de la Alexandra Maria şuţu, din Italia, a "jumătate din drepturile litigioase" asupra proprietăţilor şuţu, proprietăţi care ar include numeroase palate din Bucureşti, printre care o parte din Palatul BNR, Palatul CEC, Palatul MAI (fost Palat al Prefecturii), Facultatea de Medicină Bucureşti şi, bineînţeles, Palatul şuţu (Muzeul de Istorie al Bucureştilor). Cealaltă jumătate a proprietăţilor ar fi fost cedată, susţine avocata Carmen Păştin, către fiul doamnei şuţu, Istrate şuţu, care ar locui în Germania şi care, la un moment dat, nu s-a înţeles cu George Becali, care dorea să facă o fundaţie şuţu care să aibă la bază impresionanta avere şuţu. Numai că, un alt şuţu veritabil, Radu Negrescu-şuţu, care trăieşte la Paris şi care a editat pe cheltuială proprie o impresionantă Carte de Aur a familiei şuţu, susţine că "doamna Alexandra şuţu din Italia nu este singura membră a familiei şuţu care şi-a păstrat cetăţenia română". El mai susţine că, "după venirea comuniştilor la putere, membrii familiei şuţu nu au părăsit ţara" - cum susţine avocata Păştin -, "ci au înfundat puşcăriile sau şi-au sfârşit viaţa în mizerie în România" şi că aceia "care au reuşit să plece în străinătate au fost doar vreo trei la număr, restul au rămas în ţară".