Colectarea deșeurilor textile, obligatorie de la 1 ianuarie. Cum arată recipientele de reciclare

Colectarea separată a textilelor este obligatorie de la 1 ianuarie la nivelul UE, inclusiv în România, în condițiile în care românii abia colectează 0,5 - 0,7 kg, față de media țărilor vestice, de până la 16 kg de persoană anual. Unele hipermarketuri au instalat deja containere de colectare a hainelor vechi.

Potrivit Asociației Române pentru Reutilizare și Reciclare Textile (ARETEX), legislația centrată pe Responsabilitatea Extinsă a Producătorului (REP), încă în curs de dezvoltare la nivelul Uniunii Europene, este o măsură necesară și pentru gestionarea textilelor post-consum din România. Aceasta ar trebui să sprijine financiar activitățile de colectare conformă, respectiv investițiile substanțiale în infrastructura de sortare și reciclare, având în vedere că în prezent românii colectează 0,5 – 0,7 kg de persoană, față de media țărilor vestice, de până la 16 kg de persoană anual.

Românii aruncă 160.000 de tone de deșeuri textile

Datele arată că în România se aruncă, anual, circa 160.000 tone de deșeuri textile, iar din totalul deșeurilor textile generate, reciclabil ar fi în jur de 6-10%, în condițiile legislative și de piață existente. Acest procent ar putea să ajungă la 25%, cu o colectare separată bine dezvoltată, dar și o industrie de reutilizare și reciclare cu capacități mari de sortare pe compoziție și calitate, sprijinită de introducerea obligativității Responsabilității Extinse a Producătorului și în domeniul textilelor. Deocamdată, obligativitatea la care trebuie să se conformeze țara noastră este doar aceea de a colecta separat, însă aceasta poate avea un efect nedorit, prin împingerea unor deșeuri textile contaminate sau nerefolosibile către containerele stradale pentru haine reutilizabile.

Pentru o implementare sustenabilă a directivei europene privind colectarea separată a textilelor utilizate este necesară susținerea financiară a dezvoltării infrastructurii de colectare, cu containere speciale pentru textile, dezvoltarea unui program de finanțare a investițiilor în tehnologii de sortare cu scop de reutilizare și reciclare, dar și în tehnologii de reciclare. În lipsa acestora, ceea ce va fi colectat separat de la 1 ianuarie 2025, va urma același traseu ca și până acum: depozitarea la groapa de gunoi sau incinerare. Conform experților ARETEX, este nevoie de un dialog susținut cu factorii de decizie, autorități locale responsabile de implementare și sectorul privat, alături de un efort comun de educare a populației în vederea unui proces corect de colectare a deșeurilor.

Containere separate, curate, care nu permit contaminarea sau umezeala

Mai mult, trebuie implementată o infrastructură și un flux dedicat colectării deșeurilor textile astfel încât acestea să poată intra într-o primă fază în fluxul de reutilizare și apoi, când un produs nu mai poate fi folosit, să se aibă în vedere reciclarea acestuia, conform bunelor practici în economie circulară.

Acest lucru înseamnă utilizarea unor containere separate, curate, care să nu permită umezeală sau contaminare. Este recomandat ca cei care vor dona hainele uzate în aceste containere să le spele în prealabil, să le împacheteze în pungi și apoi să le depună în containerele speciale. Apoi, firmele specializate în preluarea acestora de la container să le protejeze de contaminare în timpul manipulării și transportului către centrele de sortare specializate, folosind mașini dedicate, nu aceleași care sunt folosite pentru alte tipuri de deșeuri.

„Orice colectare care distruge valoare din perspectiva reutilizării trebuie regândită, este cea mai importantă premisă în piramida zero-deșeuri. Scopul colectării este extrem de important, cu precădere dacă prioritatea lui este reutilizarea. România are suficiente centre cu scop sortare pentru reutilizare, însă capacitatea lor trebuie mărită. Problema principală a industriei de reciclare textile este dificultatea de a avea deșeul textil sortat pe compoziție și tip de țesătură și faptul că tehnologiile de reciclare nu sunt suficient dezvoltate sau nu sunt competitive din punct de vedere financiar si vor trebui sustinute. Avem nevoie de investiții în tehnologii de sortare și reciclare avansate, dar și în infrastructura de containere de colectare”, declară Zoltán Gündisch, Președinte ARETEX.

România și-a asumat prin PNRR să pună în funcțiune cel puțin 26 de instalații

România nu dispune încă de infrastructura necesară și nici de legislația adecvată pentru a gestiona corespunzător deșeurile textile, însă trebuie să transpună obiectivele Directivei în legislația națională până în 2025.

Țara noastră și-a asumat însă prin PNRR să constituie cel puțin 26 de instalații de reciclare a deșeurilor ce vor fi puse în funcțiune până la 30 iunie 2026, fondurile destinate construirii instalațiilor de reciclare în cadrul programului fiind de 220 milioane de euro.

Peste 95% din textilele din gospodăriile românești sunt incinerate

România se află în topul țărilor poluatoare atunci când vine vorba de gestionarea deșeurilor textile. Din cauza lipsei unei infrastructuri de colectare, sortare și reutilizare sau reciclare, peste 95% din textilele prezente în gospodăriile românești ajung să fie aruncate la gunoi și incinerate, conform raportului Agenției Europene de Mediu, citat de Organizația Humana People to People. Efectele sunt dezastruoase, deoarece fibrele sintetice aruncate în natură elibereză microplastice periculoase în mediul înconjurător, iar cele naturale generează efect de seră atunci când se descompun.

Reprezentanții Organizației Humana People to People explică de ce am ajuns să generăm atât de multe deșeuri în România și ce soluții se întrevăd în viitor, impuse de Uniunea Europeană.

„La nivel european, conform raportului Ellen Mac Arthur, mai mult de 80% din texilele din gospodării sunt aruncate și ajung la groapa de gunoi sau în mediul înconjurător. În România, situația este și mai dezolantă, pentru că depășim 95%. Conform raportului Agenției Europene de Mediu (EEA) din acest an cifra este de 99% și are la bază date colectate în anul 2020. Însă încerăm să fim optimiști datorită faptului că în unele orașe au început deja inițiative de colectare separată a textilelor. Principala cauză ține de faptul că nu avem un mecanism de colectare separată și sortare a textilelor în România adaptat volumelor existente, astfel încât să fie mai ușor de urmărit traseul lor și să putem apoi reutiliza textilele conforme ori să le reciclăm. Conform ierharhiei zero deșeuri, reutilizarea textilelor este prioritară reciclării. Este mai eficient și mai prietenos cu mediul să reintroducem în circuit, de exemplu, hainele aflate în condiție bună, să poată fi purtate din nou de oameni, ca produse second-hand”, explică Mădălina Corciu, reprezentant al Organizației Humana People to People.

Eco-taxele ar trebui să ia în considerare importanța reutilizării hainelor

Măsurile EPR (Responsabilitatea Extinsă a Producătorului), care vor fi implementate în anii următori, vor aduce anumite avantaje pentru România.

„Majoritatea hainelor cumpărate de consumatorii români sunt produse de companii din alte țări. Odată cu noile măsuri REP, o eco-taxă ar trebui plătită în România pentru fiecare articol plasat pe piața românească, iar aceste noi taxe vor ajuta la menținerea unui sistem sănătos pentru circularea hainelor ieșite din uz. Hainele second-hand reprezintă una dintre cele mai importante metode de a limita supraconsumul și poluarea mediului. În Uniunea Europeană există în prezent o discuție despre cum să se găsească o soluție care să permită accesul facil la haine second-hand la prețurile de astăzi și să se evite orice eco-taxă pentru sectorul de reutilizare a hainelor,” spune Karina Bolin, CEO al Humana People to People în România.

România are maxim 20 de companii active în domeniu

Potrivit Asociației Române pentru Reutilizare și Reciclare Textile (ARETEX), în România activează în jur de 20 de companii din domeniul sortării și pregătirii textilelor pentru reutilizare și reciclare, număr care exclude business-urile de retail care comercializează îmbrăcăminte pregătită deja pentru reutilizare. Dintre acestea, 10 sunt membre ARETEX și cumulează o cifră de afaceri de peste 50 milioane euro.

Toate aceste 20 de companii acoperă în prezent în jur de 20% din totalul necesar de colectare în vederea reutilizării și reciclării textilelor din țara noastră.