Angela Merkel, de la Bush la Putin

După schimbarea de putere care a adus-o în funcţia de cancelar pe Angela Merkel, Germania îşi redefineşte relaţiile cu cele două mari puteri ale lumii, SUA şi Rusia. După o vizită

După schimbarea de putere care a adus-o în funcţia de cancelar pe Angela Merkel, Germania îşi redefineşte relaţiile cu cele două mari puteri ale lumii, SUA şi Rusia. După o vizită considerată impresionantă la Washington, noul cancelar federal se va întâlni astăzi, la Kremlin, cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin.
Dacă la Washington a pus bazele unui nou capitol în ceea ce priveşte dialogul cu SUA, la Moscova noul lider german va trebui să redefinească relaţia cu Rusia, ţară de care Germania a fost extrem de apropiată în timpul mandatelor lui Schroeder. Pe când era în opoziţie, Angela Merkel a criticat în dese rânduri pasivitatea guvernului federal faţă de procesul de dezvoltare a democraţiei în Rusia. De asemenea, ea a dezavuat proiectul gazoductului ruso-german care ar urma să traverseze Marea Baltică ocolind Polonia şi ţările baltice, state care au protestat vehement. De altfel, tema energetică, mai ales după criza gazului de la începutul acestui an, va juca un rol important, în discuţiile de astăzi de la Kremlin, la fel ca şi dosarul nuclear iranian. şefa guvernului de la Berlin a condamnat acţiunile Teheranului, spunând că, în acest caz, a fost depăşită chiar şi linia roşie. Mai mult ca sigur, doamna Merkel va face pe ambasadorul lui Bush pe lângă Putin pentru a-l convinge ca Rusia să nu uzeze de dreptul său de veto în Consiliul de Securitate al ONU dacă dosarul iranian va fi înaintat Naţiunilor Unite. Până în acest moment, Moscova nu a avut o poziţie tranşantă faţă de Teheran.
Guantanamo Bay rămâne cum vor americanii
Vizita cancelarului german în SUA pare să marcheze începutul unei ameliorări a relaţiilor bilaterale. În afară de diferendul privind închisoarea de la Guantanamo Bay, Bush şi Merkel par să aibă viziuni apropiate. Cei doi s-au angajat să aibă o abordare comună asupra Iranului. Bush a insistat că Guantanamo va continua să funcţioneze pentru moment şi că deţinuţii de acolo beneficiază de un tratament uman. "Guantanamo este necesar pentru protecţia poporului american.
Atâta vreme cât va continua războiul împotriva terorismului şi atâta vreme cât vor exista ameninţări, vom aveam nevoie, în mod inevitabil, să ţinem în captivitate persoane care ne-ar putea face rău", a declarat el. Merkel a declarat că Naţiunile Unite trebuie să modifice legislaţia internaţională care reglementează tratamentul suspecţilor de terorism şi că această temă se numără printre cele care fac obiectul "unui dialog permanent între cele două ţări".
Berlinul, avocatul SUA pe lângă europeni în problema iraniană
Subiectul principal discutat de cei doi lideri a fost programul nuclear iranian şi posibilele sancţiuni împotriva acestei ţări, după eşuarea negocierilor desfăşurate de troica europeană cu Teheranul.
Având în vedere posibilele rezerve ale Rusiei şi Chinei în ceea ce priveşte sesizarea Consiliului de Securitate şi posibilele sancţiuni împotriva Iranului, Merkel a declarat că europenii şi americanii vor adopta o poziţie comună şi vor "încerca să convingă cât mai multe ţări posibil" să li se alăture.
"În mod sigur nu ne vom lăsa intimidaţi de ţări precum Iranul", a declarat ea. Bush a apreciat că perspectiva ca Iranul să deţină arma atomică este inacceptabilă. "Iranul înarmat cu o bombă nucleară ar constitui o gravă ameninţare pentru securitatea mondială", a spus Bush.