Din marina militară a Statelor Unite la o fermă ecologică de lângă Sighişoara

Fostul soldat american Zack Baddorf, amator de natură şi de hrană sănătoasă, îşi petrece vacanţa de vară muncind voluntar la ferma din Ţopa, judeţul Mureş. Voluntarii care ajung la ferma ecologică de la Ţopa, de lângă Sighişoara, îngrijesc grădinile de legume, participă la mulsul vacilor şi dorm în pod. Click AICI pentru FOTOGALERIE!

Când am ajuns la Ţopa, turna cu găleata. Târnava Mare se învolburase, iar dealurile nu se mai vedeau. Parcă se unise cerul cu pământul. La fermă însă, şi pe o asemenea ploaie, este mult de lucru.

Tincuţa, femeia care administrează ferma ecologică de lângă Sighişoara, copilea roşiile, iar soţul ei, Dan Cismaş, culegea ultimele flori de trandafiri pe care Livia Boitoş, bucătăreasa, urma să le pună la fiert pentru ultima rundă de dulceaţă.

Căţeaua de la fermă se pitise în cuşca ei, denumită emfatic „Hotel Dina, cinci stele“. În grajd erau doar doi viţei, vacile fiind cu ciurda pe câmp, urmând să se întoarcă abia la lăsatul serii. Doar cinci oi şi-o capră se împingeau unele în altele şi se adăposteau sub ieslea plină cu lucernă, să nu le ude ploaia.

Lângă grajd, un maldăr de vrejuri de mazăre. Pe un scaun cu urme de bălegar, rămase de la mulsul vacilor, într-un tricou purtat de-a binelea, Zack, singurul voluntar aflat acum la fermă, culegea păstăile de pe vrej şi le arunca într-o lădiţă. Tocmai dăduse cu coasa şi greblase grădina.

„Avem o lume mică“

Zack Baddorf a venit la fermă, după ce un an întreg a predat, ca voluntar în Corpul Păcii, limba engleză într-un liceu industrial din Bârlad, judeţul Vaslui. Vine din statul Delaware. S-a înrolat la 11 septembrie 2001 în US Navy, marina militară a Statelor Unite ale Americii, unde a lucrat cinci ani.

Are 25 de ani şi o experienţă de viaţă ce ar lăsa pe orice român cu gura căscată. A călătorit în zeci de ţări de pe toate continentele. A traversat America Latină în lung şi-n lat, iar ţara în care s-ar întoarce oricând este Pakistan. „Îmi place să cunosc lumea. Avem o lume mică“, spune Zack.

Spăla vasele, rămase după fiecare masă luată alături de familia numeroasă a lui Dan. Ştergea cu o cârpă farfuriile şi cănile abia spălate şi le punea pe rafturi, alegea şerveţelele de gunoiul menajer, iar printre rânduri ne povestea din tumultul vieţii sale de până atunci. „Toţi oamenii sunt la fel. Toţi îşi caută fericirea în oricare ţară ar trăi“, mărturiseşte el. Doarme în podul fermei, în care miroase puternic a levănţică şi a trandafir, de la sacii plini cu plante uscate.

Construcţia, finanţată de nemţi

Ferma ecologică de la Ţopa funcţionează din 2005. Directorul şcolii din Boiu, satul lipit de Ţopa din comuna mureşană Albeşti, a fost cel care a gândit proiectul, încercând să ofere copiilor din zonă un loc unde să se educe în spiritul muncii şi al respectului faţă de natură.

Proiectul a fost finanţat integral de o fundaţie din Germania în parteneriat cu Fundaţia pentru Cultură şi Ecologie din Mediaş. Ferma a fost administrată timp de trei ani de neamţul Wolfgang Raddatz. După expirarea termenului, el a plecat în Germania, predându-i ştafeta lui Dan Cismaş. „Mi-am propus să duc acest proiect mai departe. Nu şi-a dorit nimeni să intre la fermă. Toţi considerau acest demers o adevărată nebunie“, ne-a spus Dan.

Ferma ecologică de la Ţopa se întinde pe aproximativ 35 de hectare, 15 fiind proprietatea fermei, iar 20 fiind luate în arendă de la oamenii din zonă. Pământurile sunt cultivate cu lucernă, cu grâu, cu secară şi cu ovăz. Are, de asemenea, grădini cu legume, o plantaţie de trandafiri şi loturi cu plante medicinale. În plus, fermierii cresc 10 vaci cu lapte din care fac telemeaua ecologică, foarte căutată pe piaţă.

Ferma a fost construită în sistem biodinamic. „Aceasta înseamnă practic să activezi principiile biologice şi dinamice care există în pământ. Activarea se realizează cu ajutorul gunoiului de grajd. Când tratezi solul cu chimicale, omori toate bacteriile din pământ. Filozofia biodinamicii include şi spiritualul. Este o strânsă legătură între Cosmos şi Pământ. Activarea principiilor biodinamice are loc prin mâinile omului“, a mai spus Cismaş.

Stil preferat de străini

Pământurile sunt lucrate cu oameni din sat, dar şi cu voluntari. Aceştia din urmă vin la fermă, învaţă muncile câmpului şi primesc în schimb hrana şi cazarea. „Vin să muncească şi să trăiască puţin din realităţile lumii de la ţară. Ei vin să înţeleagă tot ciclul natural care se desfăşoară în cele patru anotimpuri“, ne-a mai spus Dan.

De când a preluat administrarea fermei, singurul voluntar ajuns acolo a fost Zack. De fapt, Dan ne-a mai zis că cei mai mulţi voluntari care au călcat pragul fermei ecologice în anii din urmă sunt străini, şi nu români. „Eu n-aş putea spune că ei nu au lucrurile acestea acolo, dar nu le au aşa cum sunt aici. Eu consider că România e binecuvântată de Dumnezeu cu o natură plină de viaţă. La ei au dispărut gâzele din iarbă. De aceea, noi trebuie să ne bucurăm de ceea ce-i al nostru”, ne-a mărturisit Dan.

Aşa cum sintetiza şi Sadoveanu în „Baltagul“, referindu-se la munteni: „Domnul Dumnezeu, după ce a alcătuit lumea, a pus rânduială şi semn fiecărui neam. «Rămâneţi cu ce aveţi. Nu vă mai pot da într-un adaos decât o inimă uşoară ca să vă bucuraţi cu al vostru»“.

Activitate la fermă

Ferma ecologică de la Ţopa este localizată în zona subcarpatică din Transilvania, cu dealuri acoperite cu păduri şi păşuni, terenuri agricole şi obiective de interes turistic. Ferma este mixtă, construită în sistem biodinamic (fermierii folosesc gunoiul de grajd pentru activarea principiilor biologice şi dinamice din sol).

Voluntarii care ajung la ferma ecologică de lângă Sighişoara lucrează la grădină, însămânţează pământurile, culeg plante aromatice, trandafiri şi fructe, prepară brânză, coc pâine, vând produse de la fermă, cosesc fânul şi culeg paiele.

Reţea internaţională de ferme ecologice

Tincuţa Cismaş copileşte roşiile din solar

Ferma ecologică de la Ţopa, judeţul Mureş, face parte din reţeaua WWOOF (World Wide Opportunities on Organic Farms). WWOOF este o reţea de ferme ecologice care oferă oamenilor posibilitatea de-a face voluntariat şi de-a intra în contact cu lumea satului.

Voluntarii sau WWOOF-erii, cum mai sunt ei numiţi, muncesc la fermele care îi găzduiesc, iar, în schimbul acestui ajutor, fermierii le asigură mâncarea, cazarea şi o experienţă unică de-a trăi şi de-a explora viaţa la ţară. WWOOF-erii învaţă din experienţa fermierilor despre biodiversitate, despre agricultura ecologică şi despre mişcarea ecologistă.

Acest schimb cultural este benefic atât fermierilor, cât şi voluntarilor. În România, reţeaua WWOOF este deja la cel de-al doilea an de existenţă. În ţara noastră sunt aproximativ 15 ferme integrate acestei reţele. Majoritatea se află în Transilvania, în judeţele Alba, Braşov, Harghita, Sibiu, Mureş, Cluj, Timiş. Mai sunt însă şi în Moldova, la Suceava.

WWOOF a început în Anglia, în 1971, şi de atunci a devenit o mişcare internaţională care promovează modul de viaţă sustenabil. În momentul de faţă, mişcarea funcţionează în regiuni precum America Centrală şi de Nord, America de Sud, Europa Centrală şi de Est, Africa şi Asia.

Voluntarii care vor să-şi petreacă vacanţele la fermele ecologice din România nu plătesc decât transportul
până acolo.

Brânzeturile bio de la ferma din Ţopa

Telemeaua se prepară după reţeta tradiţională

Ferma de la Ţopa, din judeţul Mureş, este certificată ecologic de CERES, organismul de certificare acreditat de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Printre produsele ecologice făcute în cadrul fermei se numără dulceţurile de trandafiri, de coarne sau de prune, ceaiurile din amestecuri de plante medicinale, dar şi lactatele.

Telemeaua simplă sau cu verdeţuri este cea mai căutată. Aceasta costă între 15 şi 20 de lei kilogramul. Este 100% bio, nu conţine adaosuri de niciun fel. În fiecare seară, Tincuţa Cismaş prepară manual telemeaua de vacă, procesul fiind unul deosebit de simplu. Gemurile costă în jur de 8 lei şi sunt comercializate în magazinele cu specific bio sau la cerere.

De exemplu, Fundaţia Adept a comandat câteva mii de borcane cu dulceaţă de trandafir preparată cu zahăr biologic. „Pot spune că alimentele ecologice pe care le producem aici sunt viitorul“, a spus Dan Cismaş.