Reţelele de socializare, la fel de periculoase ca drogurile. Ce boli provoacă dependenţa de Facebook şi cum poate fi tratată

Facebook, Instagram şi Snapchat, folosite în exces, activează aceleaşi zone ale creierului ca alcoolul şi drogurile, consumate îndelungat, atrag atenţia specialiştii. Anxietate, depresie şi singurătate. Acestea sunt doar câteva dintre problemele pe care le provoacă dependenţa de reţelele de socializare, arată un studiu recent făcut de cercetătorii britanici în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 14 şi 24 de ani.

La pol opus, aceştia au enumerat şi câteva avantaje ale folosirii Facebook, Instagram, Snapchat sau Twitter: au mai multă încredere în ei, simt că sunt sprijiniţi emoţional în reţea şi îşi pot exprima mai bine sentimentele în mediul online decât în realitate. Problema cea mai mare, arată studiul făcut de Societatea Regală de Sănătate Publică din Marea Britanie, este că folosirea excesivă a acestor reţele afectează aceleaşi zone ale creierului care sunt afectate de alcool sau de consum de droguri. 

„La fel ca la fumat sau la consumul de alcool, trebuie să existe anumite limite. Este clar o dependenţă, apar mecanisme specifice dependenţei, respectiv ele crează diverse plăceri, se ajunge la o disociere faţă de realitate”, atrage atenţia medicul psihiatru Alexandru Paziuc.

„Cu cât vorbim de persoane aflate la vârste mai fragede, cu atât riscul de a deveni dependenţi de aceste reţele de socializare e mai mare. Cei mici, de pildă, sunt vulnerabili pentru că creierul lor nu este încă dezvoltat şi este încă în formare. Iar cei care creează aplicaţii le fac tot mai atractive, reuşind astfel să răspundă unor nevoi ale tinerilor care pot fi satisfăcute mai greu în viaţa reală”, a explicat şi psihologul Mihai Copăceanu. 

Ce probleme acutizează reţelele de socializare

Tocmai din acest motiv, există riscul apariţiei unor probleme de sănătate mintală, avertizează experţii. „Platformele au exacerbat anxietatea şi depresia, le-au creat probleme cu somnul, i-au determinat să aibă idei greşite despre modul în care ar trebui să arate, ceea ce a dus la scăderea stimei de sine. Toate aceste probleme tind să devină tot mai frecvente în rândul celor care îşi consumă o mare parte din timp, online, pe reţele de socializare”, arată specialiştii britanici. 

Potrivit studiului, 63% din utilizatorii Instagram se simt „mizerabil” dacă petrec mai mult de o oră pe zi în această reţea. În schimb, cei care folosesc Facetime, aplicaţia care le dă posibilitatea să se sune prin intermediul Facebook, se declarară destul de fericiţi. „Când vine vorba de interacţiunea din mediul online, conversaţiile pe reţele de socializare contează foarte mult pentru utilizatori”, notează cercetătorii. 

Doar că aceste conversaţii îi privează pe utilizatori de interacţiunea reală cu cei din jur, avertizează psihologii. „Cu cât petrecem mai mult timp pe internet, cu atât ne simţim mai singuri. Este greu de definit momentul în care devii dependent de tehnologie. Contează timpul petrecut pe reţele dar şi cum te simţi atunci când nu eşti online. Dacă o persoană devine nervoasă, dacă simte nevoia să fie mereu online, dacă nu mai poate păstra relaţiile în viaţa reală, atunci există clar o problemă”, apreciază psihologul Mihai Copăceanu. 

Semnale de alarmă pentru părinţi

În cazul copiilor şi adolescenţilor, absenteismul, notele scăzute şi lipsa relaţiilor sociale sunt câteva dintre semnalele de alarmă pe care ar trebui să le ia în calcul părinţii. În astfel de momente, se impune negocierea între părinţi şi copii, legat de timpul pe care aceştia din urmă îl pot petrece online. 

„Dacă absenţa părinţilor este înlocuită de tableta sau jocurile pe telefon, dacă părintele foloseşte foarte des internetul, jocurile, alcoolul, copilul are toate sansele să devină dependent. Şi cum adicţia este ca o caracatiţă, de la o anume dependenţă, se poate extinde la toate formele de adicţie”, spune, la rândul său, psihologul Maria Verdi.

Dependenţa de reţelele de socializare se tratează

Spre deosebire de alte state europene, unde dependenţa de reţelele de socializare este tratată în clinici specializate, România nu dispune încă de astfel de clinici, deşi o nevoie există. 

„Vin în cabinetul psihologului, cu diverse probleme, dar rar consideră că sunt dependenţi de tehnologie. Cazurile foarte grave sunt cele în care se ajunge la agresivitate, persoana respectivă stă ore în şir în cameră, fără să mănânce, fără a se ridica din faţa ecranului, folosind aplicaţiile care dau depedenţă”, a conchis Mihai Copăceanu.