Fost şef al SIE, acuzat de poliţie politică

CNSAS susţine că, prin ordinele sale, Mihai Caraman a pus în pericol viaţa mai multor oameni. Generalul Mihai Caraman, fost şef al SIE, este acuzat de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) că a făcut poliţie politică.

MAI CITIŢI ŞI:

Ce nu ne spune Virgil Măgureanu
Revoluţia domnului Virgil Măgureanu
Lista întâlnirilor secrete dintre Măgureanu şi Ion Iliescu
Torţionarul „Marian“, uns pentru şefia CES


Iată nota de constatare a CNSAS în cazul Mihai Caraman - CLICK AICI


După 20 de ani de la Revoluţia din 1989, Mihai Caraman (81 de ani), spionul român care a sustras, timp de 10 ani, între 1958 şi 1968, documente din sediul NATO din Paris şi le-a adus în ţară, este acuzat că ar fi atentat la viaţa mai multor persoane prin dosarele de urmărire informativă pe care le ordona în calitate de adjunct al Securităţii.

Consiliul cere judecătorilor Curţii de Apel Bucureşti să constate că Mihai Caraman, în calitate de colonel, adjunct al şefului Securităţii Municipiului Bucureşti, ar fi suprimat, în anii 1972 şi 1973, mai multe drepturi şi libertăţi fundamentale recunoscute de legislaţia în vigoare la acea dată: dreptul la libertatea de exprimare şi dreptul la viaţă privată.

Nota de constatare întocmită de specialiştii CNSAS aminteşte patru cazuri în care colonelul a dispus urmărirea informativă a unor persoane: un fotograf, un scriitor, un ofiţer şi un simpatizant legionar.

Fotograful şi scriitorul, ostili socialismului

„Rugăm a se stabili, dacă este posibil, de ce anume a fost vizitat maiorul Ene de către obiectivul nostru, mai ales că, în prezent, acesta din urmă este semnalat informativ că intenţionează să fugă din ţară, împreună cu alte două-trei elemente neidentificate de noi”, scria într-un raport Mihai Caraman. „Obiectivul” era un fotograf documentarist la Institutul de Arheologie Bucureşti, care ispăşise 15 ani de închisoare corecţională pentru uneltire contra ordinii sociale, dar „era semnalat că are unele manifestări ostile şi că intenţionează să părăsească ilegal România, urmând a se stabili în Franţa”.

În atenţia lui Mihai Caraman s-a aflat şi un scriitor, împotriva căruia a decis „clarificarea unor semnalări legate de preocupările sale literare ce contravin unor indicaţii ale organelor de partid şi stabilirea naturii relaţiilor sale cu diferite elemente din mediul creaţiei literare cunoscute cu preocupări ostile”.

Ofiţerul a cerut ajutorul colegilor săi din Timişoara pentru a-l sprijini informativ, alături de sursele de care dispuneau, atunci când scriitorul se ducea în Banat. El era interesat de convingerile politice ale scriitorului, de afirmaţiile pe care le făcea în cercurile apropiate în legătură cu politica partidului în sectorul creaţiei literare.

De asemenea, Caraman a cerut o informare completă despre „scrieri nepublicate în ţară sau respinse, pe care încearcă să le scoată peste hotare, dar şi de la cine a cerut sprijin în acest sens” şi „dacă are «scrieri de cheie», pe care doreşte să le publice în revista «Orizont» sau la Editura Facla din Timişoara”.

„În cadrul Regimentului Aviaţie MAI Bucureşti avem în lucru, în prezent, pe sublocotenentul N.V., despre care s-a primit semnalarea că întreţine legături suspecte cu însărcinatul de afaceri al Egiptului la Bucureşti, cât şi cu alţi diplomaţi străini”, scria într-un alt raport colonelul Mihai Caraman.

Informatori reactivaţi pentru urmărire

Caraman a ordonat reactivarea unui informator, căruia i-a luat un angajament nou, primind numele conspirativ de „Stănescu George”. Într-un alt caz, Caraman a ordonat reactivarea informatorului „Vlad”, în cadrul urmăririi informative a unei persoane. Urmăritul fusese condamnat la şapte ani de închisoare pentru faptul că „a avut cunoştinţă şi a sprijinit o bandă legionară
înarmată” şi era semnalat că avea „relaţii strânse cu foşti legionari”. Mihai Caraman nu a putut fi contactat pentru a-şi spune punctul de vedere.

Mihai Caraman a preluat conducerea spionajului extern românesc la 18 ianuarie 1990, când a fost numit adjunct al ministrului Apărării şi comandant al Centrului de Informaţii Externe. La data de 13 decembrie 1990, Centrul este reoganizat de Caraman, şi redenumit Serviciul de Informaţii Externe.

La insistenţele lui Manfred Wörner, secretarul general al NATO, nemulţumit că un ofiţer care a spionat Alianţa conduce SIE, preşedintele Ion Iliescu a aprobat, la 22 aprilie 1992, cererea de pensionare a lui Caraman, avansându-l la gradul de  general colonel în rezervă.

Deconspirat

În 1958, ofiţerul DIE Mihai Caraman (foto), sub acoperire diplomatică, a pus bazele unei reţele de spioni în Paris care, timp de zece ani, a sustras documente din Cartierul General al NATO. În 1968, o parte dintre agenţii recrutaţi de Caraman au fost deconspiraţi, iar ofiţerul a fost retras în România.

După trădarea generalului Ion Mihai Pacepa, în 1978, Caraman a fost detaşat în funcţii neimportante şi, în 1979, a fost trecut în rezervă.

Facsimil din cererea CNSAS adresată judecătorilor