Lector universitar: Calitatea limbii române vorbite în Moldova s-a îmbunătăţit, dar cu scrisul stăm prost
0Calitatea limbii vorbite de către actualii studenţi este mult mai bună în comparaţie cu limba vorbită de studenţii anilor 1990 şi chiar ai anilor 2000. Deşi de-a lungul anilor am câştigat în privinţa unor aspecte, în privinţa altora am avut de pierdut, anume la capitolul scriere, unde situaţia este alarmantă. De această părere este scriitoarea Maria Pilchin, lector universitar al Departamentului de literatură universală şi comparată a USM.
„La curs, deşi nu trebuie să corecteze greşelile gramaticale, nu pot să le trec cu vederea, pentru că aceşti studenţi sunt viitorii profesori, traducători, părinţi şi această situaţie poate fi perpetuată”, a comunicat Maria Pilchin reporterului IPN. Pe lângă greşelile comise din necunoaştere, mai există şi acea scriere de chat, un soi de relaxare online, unde tinerii, chiar dacă ştiu regulile de scriere, scriu fără cratimă sau fără a respecta alte semne de punctuaţie şi reguli gramaticale.
„E una să pui un „k” într-un cuvânt românesc pentru a sugera o anumită rusificare, un anumit context geopolitic şi să joci pe chestia aceasta şi alta e să pui „k” la Eminescu. Bine, că şi acolo depinde ce vrei să spui, poate este vorba despre un Eminescu exploatat de un anumit partid politic, de un anumit discurs socio-politic. Şi dacă pui un „k” spui că nu este vorba despre un Eminescu veritabil, ci despre unul exploatat în alte scopuri decât cele culturale”, a menţionat scriitoarea.
Cât ţine de studenţii vorbitori de rusă, Maria Pilchin spune că aceştia pot fi delimitaţi în două categorii. Primii sunt cei care au făcut şcoală rusă şi întâmplător sau nu au ajuns la facultate în grupe cu predare în limba română. Iar a doua categorie e reprezentată de rusofonii care îşi urmează studiile în grupe cu predare în limba rusă. Cu referire la ruşii care au făcut grădiniţă şi şcoală rusă, dar care vin în grupe cu predare în limba română, Maria Pilchin spune că uneori doar numele poate da de bănuit că studentul ar putea să fie rus. În opinia sa, şi printre ruşi există o conştientizare a faptului că trebuie să vorbească o limbă română cultivată şi corectă.
„De multe ori se întâmplă, în unele cazuri frumoase, să zic, când ruşii care vorbesc româna o fac mai bine decât noi, pentru că noi uneori ne permitem să vorbim în grai. Acest fapt nu este catastrofal, pentru că a vorbi în grai înseamnă a-ţi pune ie sau cămaşă naţională. Însă trebuie să fii conştient de contextul în care vorbeşti în grai. Atunci când spunem un „ş” poate fi şi un efect stilistic, pentru că cităm vorbirea cuiva de la ţară. Sau eu, în calitate de scriitoare, vă spun că un personaj de la ţară sau un muncitor care vorbeşte prea literar într-un text, dă de bănuit în Basarabia, pentru că atunci te-ai depărtat de datele realităţii”, a declarat Maria Pilchin.
În opinia sa, profesorii, jurnaliştii, oamenii de cultură trebuie să fie atenţi la felul în care se vorbeşte, să se ţină cont de contexte şi de cine le generează.