Dionis Cenuşă: Cele patru provocări post-electorale ale Blocului ACUM

Atât acţiunile, cât şi inacţiunile opoziţiei pot fi determinante în asigurarea stabilităţii politice a ţării, dar şi a rezistenţei propriu-zise a opoziţiei, scrie Dionis Cenuşa într-un articol de analiză pentru IPN.

El consideră că Blocul ACUM este în faţa a patru provocări majore, administrarea cărora îi poate deschide noi “ferestre de oportunităţi” sau, din contra, să-i limiteze aria de acţiune şi impact.

Politologul crede că, pentru început, Blocul ACUM trebuie să se decidă dacă vrea să influenţeze procesul de guvernare sau deja a decis că va deţine rolul de opoziţie în Parlament. Dificultatea unei asemenea decizii depinde la fel de succesul Democraţilor de a stabili în cele din urmă o coaliţie împreună cu Partidul lui Şhor, cei trei aleşi independenţi şi în mod neapărat minim 11 reprezentanţi ai Socialiştilor, explică Dionis Cenuşa.

Dacă persistă cel mai mic risc ca un asemenea scenariu să prindă contur, atunci Blocul ACUM trebuie să se pregătească de alegeri anticipate sau de prelungirea forţată a guvernării actuale prin crearea instituţiei „guvernului tehnic”,  subliniază politologul.

A doua provocare, evidenţiată de politolog, constă din faptul că opoziţia este în faţa unei dileme legate de angajarea sa cu alegătorii, până acum, deşi cu multe dificultăţi, realizată prin intermediul protestelor. Înfiinţată din proteste, Platforma DA şi PAS urmează să decidă cum şi cu ce le înlocuieşte. Dacă Blocul va omite acest aspect, vidul creat va fi repede umplut de activismul altor forţe politice noi sau vechi, opinează Dionis Cenuşa.

Cea de-a treia provocare punctată de Dionis Cenuşa ţine de forma în care va funcţiona Blocul electoral ACUM după ce ajunge în Parlament. Ambele partide au nevoie de stabilirea unui mecanism de cooperare în interiorul legislativului, care ar preveni un divorţ dureros în viitor, sugerează politologul.

Nu în ultimul rând, el subliniază faptul că opoziţia urmează să înveţe să promoveze activ integrarea europeană, chiar dacă manifestă rezistenţă în faţa încercărilor Democraţilor de a mima reforme sau ale Socialiştilor de a consolida o agendă pro-rusă.

Până la alegerile din februarie 2019, opoziţia era concentrată pe criticarea exhaustivă a guvernării şi ezita să facă referinţă la aspectele pozitive ale integrării europene, pe care Democraţii le exploatau în favoarea sa, concluzionează politologul.