WikiLeaks are un nou redactor-şef în locul lui Julian Assange

Jurnalistul islandez Kristinn Hrafnsson, purtător de cuvânt al site-ului WikiLeaks între 2010 şi 2017, l-a înlocuit pe Julian Assange în calitate de redactor şef al site-ului care face publice documente secrete, provenite din scurgeri de informaţii.

Platforma online WikiLeaks are un nou redactor-şef, după ce Julian Assange l-a numit pe islandezul Kristinn Hrafnsson la conducerea proiectului care face publice documente secrete, provenite din scurgeri de informaţii, a anunţat, marţi, organizaţia pe Twitte

 Anunţul dat publicităţii de WikiLeaks arată că Assange l-a numit pe Hraffnsson în postul de redactor-şef ca urmare a perioadei de şase luni în care australianul care a fondat platforma nu a mai putut să comunice cu colegii săi decât prin intermediul avocaţilor. Hrafnsson este jurnalist de investigaţie şi a fost purtător de cuvânt al platformei WikiLeaks între anii 2010 şi 2016.

"Condamn tratamentul la care a fost supus Julian Assange în urma căruia s-a ajuns la noua mea funcţie, dar îmi asum responsabilitatea de a asigura continuarea importantei munci bazate pe idealurile WikiLeaks", a comentat Kristinn Hrafnsson în anunţul publicat de platformă.

Julian Assange, originar din Australia, s-a refugiat în sediul Ambasadei Ecuadorului la Londra în iunie 2012, după ce autorităţile suedeze au cerut să fie extrădat. El nu a fost acuzat de vreo infracţiune, ci este căutat pentru a fi interogat în Suedia în legătură cu acuzaţii de agresiune sexuală formulate împotriva sa de două femei.

 Vizat de un mandat de arestare european, australianul în vârstă de 47 de ani refuză să se predea Suediei, de teamă că ar fi extrădat către Statele Unite ale Americii, unde ar putea să i se reproşeze publicarea pe site-ul WikiLeaks, în 2010, a aproximativ 500.000 de documente referitoare la Irak şi Afganistan - clasate ca secrete de Departamentul Apărării - şi a 250.000 de comunicări diplomatice.

Julian Assange a fondat site-ul Wikileaks în 2006 şi rămâne în poziţia de publisher al platformei după numirea lui Hrafnsson ca redactor-şef. Pentru activitatea sa pe WikiLeaks, Assange a primit trei premii pentru jurnalism: Freedom of Expression Awards, în 2008, Amnesty International UK Media Award (la categoria "New Media"), în 2009, şi Sam Adams Award, în 2010. În 2010, el s-a numărat printre propunerile pentru titlul de persoana anului oferit de publicaţia Time.

Fondatorul site-ului WikiLeaks, Julian Assange, refugiat din 2012 la ambasada Ecuadorului la Londra, a renunţat la azilul acordat de Quito, potrivit unei scrisori semnate personal în decembrie, consultată de AFP.

În acest document, clasat "caracter rezervat" şi datat din 4 decembrie 2017, Julian Assange a renunţat la azilul acordat în cadrul unei strategii a guvernului care s-a soldat cu un eşec şi viza să îl numească ulterior diplomat ecuadorian în Marea Britanie, apoi în Rusia.

Scrisoarea, semnată de australianul de 47 de ani şi avocatul spaniol Baltasar Garzon, a fost trimisă de Ministerul ecuadorian de Externe, unei deputate, Paola Vintimilla, care anchetează asupra procesului de naturalizare a lui Julian Assange şi a dezvăluit-o presei.

Fondatorul WikiLeaks a renunţat la azil cu câteva zile înainte ca autorităţile de la Quito să îi acorde cetăţenia ecuadoriană pe 12 decembrie, apoi să încerce să îl numească diplomat pentru a putea continua să trăiască la ambasada de la Londra, după care să meargă la Moscova.

Julian Assange s-a refugiat în reprezentanţa diplomatică ecuadoriană în urmă cu şase ani pentru a evita să fie extrădat, iniţial, în Suedia, unde era acuzat de viol, dosar care a fost clasat.

În prezent, el se teme să iasă din ambasadă şi că va fi arestat, apoi extrădat în Statele Unite pentru a publicat pe WikiLeaks mii de documente confidenţiale ale diplomaţiei americane.

Justiţia britanică a menţinut mandatul de arestare pe numele său pentru că nu a respectat eliberarea pe cauţiune în timpul procedurii suedeze.

Ministerul ecuadorian de Externe a refuzat orice comentariu asupra scrisorii lui Assange sau actualului său statut.

Paola Vintimilla, deputată a Partidului Social-Creştin a declarat pentru AFP că a primit săptămâna trecută documentele cu caracter rezervat referitoare la Julian Assange, printre care şi scrisoarea acestuia.