Markos Kyprianou: „În continuare avem nevoie de români"

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Reunificarea insulei sub forma unui stat federal este soluţia cea mai bună pentru Cipru. O declară, în exclusivitate pentru „Adevărul“, ministrul de Externe de la Nicosia, Markos Kyprianou. Şeful diplomaţiei cipriote ar dori să-şi asigure şi sprijinul României contra unei propuneri europene de a face comerţ direct cu partea de nord a insulei, nerecunoscută ca stat.

Singura ţară care recunoaşte autoproclamata Republică Turcă a Ciprului de Nord este Turcia, a cărei intrare în UE este condiţionată de rezolvarea problemei Ciprului de Nord. Conflictul ce durează de peste trei decenii poate fi însă rezolvat printr-o federalizare negociată, crede Kyprianou: două regiuni, fiecare cu autonomie administrativă, dar un singur stat cu o singură reprezentare juridică şi diplomatică. Negocierile trebuie să aibă loc însă direct, fără intermediari.

„Adevărul": Parlamentul European a propus lansarea comerţului direct între statele UE şi Ciprul de Nord (n.r.  autoproclamata Republică Turcă a Ciprului de Nord - TRNC - nerecunoscută pe plan internaţional). Aţi venit să convingeţi guvernul român să nu accepte propunerea?

Markos Kyprianou
: Propunerea nu a ajuns în Consiliul European. Şi nu asupra comerţului direct cu Ciprul de Nord avem obiecţii, ci asupra cadrului legal în care se desfăşoară. În primul rând, Ciprul de Nord nu este o altă "ţară". Apoi, absorbim deja o parte importantă a producţiei Nordului şi suntem gata să dezvoltăm schimburile comerciale dintre ciprioţii turci şi UE. Însă porturile şi aeroporturile Ciprului de Nord, care a devenit membru al UE odată cu noi, au fost declarate ilegale. Comerţul direct cu Nordul este greşit din punct de vedere legal, pentru că ar însemna încălcarea acquis-ului comunitar. Sunt convins că statele UE vor respecta cadrul legal comunitar. Nu poţi să iei decizii în cadrul UE, în chestiuni naţionale ale Ciprului, fără să ai acordul acestuia. Nu cred că ţările membre vor să creeze astfel un precedent în spaţiul comunitar. Am avea nevoie şi de sprijinul României.

De ce se grăbesc unii europeni să accepte ridicarea embargoului asupra Ciprului turc?

Consideră că astfel ajută Turcia, care susţine Ciprul de Nord, să redeschidă anumite capitole de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană. Cred însă că efectul va fi unul negativ. Întâi trebuie să rezolvăm chestiunea Nordului, în interiorul Ciprului.

Ce vă împiedică să ajungeţi la un acord cu Nordul?

Noi avem toată deschiderea, am negociat şi am ajuns la un acord în privinţa mai multor puncte sensibile. De mai multe ori liderii comunităţii ciprioţilor turci au sugerat că sunt de acord cu soluţia federalizării: două regiuni, fiecare cu autonomie administrativă, dar un singur stat cu o singură reprezentare juridică şi diplomatică.

Dar aceasta a fost înainte de alegerile din Ciprul de Nord, în urma cărora Dervis Eroglu, un radical în privinţa independenţei Nordului, a devenit noul lider...

Da, aşa este. Victoria sa ar putea complica negocierile. După declaraţiile lui Eroglu nu suntem prea optimişti. Dar este vorba de declaraţii publice. Vom afla cum stau lucrurile cu adevărat când ne vom aşeza la masa negocierilor. Sperăm ca acest lucru să aibă loc la sfârşitul lunii. Turcia are o mare responsabilitate în atingerea unui acord. Nu este doar spectator, ci jucător. Ankara trebuie să ghideze Ciprul de Nord spre soluţia cea mai constructivă, din punctul nostru de vedere federalizarea.

Vă bazaţi pe dorinţa Turciei de a adera mai repede la UE?

Ciprul sprijină aderarea Turciei la UE, cu amendamentul că trebuie să-şi respecte toate obligaţiile prevăzute de Bruxelles. Ankara ştie că intrarea în UE nu este posibilă fără o rezolvare a problemei Ciprului de Nord.

Vă aşteptaţi ca România să joace rolul de mediator în problema cipriotă?

Acum, procesul de negociere are loc între comunitatea ciprioţilor greci şi comunitatea ciprioţilor turci. Dar România este prietena Ciprului şi are relaţii foarte bune cu Turcia. Cred că Bucureştiul poate transmite Turciei mesajul că trebuie să îndeplinească toate condiţiile de aderare, nu pentru că îi impune Bruxelles-ul, ci pentru că este voinţa ei.

În 2004, a existat o şansă să fie rezolvată problema, printr-un referendum asupra reunificării. Planul secretarului general al ONU de atunci, Kofi Annan, propunea o Republică Unită a Ciprului.Ciprioţii greci au votat „nu" la referendum, cei turci, „da".

Propunerea de atunci nu era echilibrată. Presupunea federalizarea ţării în două săptămâni, ceea ce ar fi fost un dezastru. Schimbarea aceasta grăbită ar fi lăsat deficite imense în proiectul de federalizare. Spre deosebire de atunci, acum negociem fără arbitraj internaţional. Durează mai mult, dar stăm la masa discuţiilor fără intermediar.

Markos Kyprianou

Markos Kyprianou este ministrul de Externe al Ciprului şi membru al Partidului Democrat cipriot. Are 50 de ani şi a fost ministru de Finanţe al Ciprului, dar şi comisar european pentru Sănătate. În calitate de comisar pentru Sănătate a promovat ideea inscripţionării de avertismente, inclusiv vizuale, pe pachetele de ţigări. De profesie avocat, este fiul fostului preşedinte cipriot Spyros Kyprianou.


" Bucureştiul poate transmite Turciei mesajul că trebuie să îndeplinească toate condiţiile de aderare, nu pentru că îi impune UE, ci pentru că este voinţa ei. "

" Românii lucrează mai ales în agricultură. Domeniul nu este afectat atât de tare de criză. În continuare avem nevoie de forţă de muncă în acest sector. "

„În continuare avem nevoie de români"

Aţi avut o întrevedere cu premierul Emil Boc. Care au fost temele de discuţie?

Am discutat despre cum putem îmbunătăţi schimbul comercial. Am vorbit şi despre comunitatea de români din Cipru. Sunt în jur de 30.000 de oameni, cu care avem în comun tradiţii şi religia ortodoxă. Vă amintiţi că a existat un caz, anul trecut, în care 120 de muncitori români au fost exploataţi de angajatorul cipriot. Vrem să evităm astfel de probleme pe viitor şi de aceea ministerele Muncii cipriot şi român colaborează îndeaproape.

Criza economică a afectat şi ţara dvs, mărind şomajul. Mai sunt deschise "porţile" pentru muncitorii români?

Românii lucrează mai ales în agricultură, în Cipru. Iar acest domeniu nu este afectat atât de tare de criză. În continuare avem nevoie de forţă de muncă în acest sector.

Situaţia economică din Grecia este gravă. Vă temeţi de o contaminare a economiei cipriote?

Criza din Grecia nu ne pune în pericol mai mult decât o face cu alte economii din zona euro. Este adevărat, avem relaţii speciale cu Grecia, însă economiile noastre s-au dezvoltat independent una  de cealaltă. Ne aşteptăm ca şi sectorul public din Cipru să fie afectat de criză. Turismul a avut pierderi de 20% anul trecut, dar ne aşteptăm ca anul acesta să îşi revină. Ce-idrept norul de cenuşă vulcanică, din cauza căruia au fost închise aeroporturile şi din cauza căruia mi-am amânat vizita în România, ne-a dat şi nouă bătăi de cap. Încercăm să creştem competivitatea şi aplicăm un marketing mai agresiv. Turismul nostru depinde însă foarte mult de situaţia economiilor din ţările de provenienţă ale turiştilor noştri. Spre exemplu, mulţi britanici îşi petrec vacanţele la noi. Dacă situaţia economică a Regatului Unit se va îmbunătăţi, ne va fi şi nouă mai bine.

Ministrul de Finanţe a anunţat că va tăia 3.000 de locuri de muncă din sectorul public şi că va îngheţa salariile bugetarilor. Vă temeţi de proteste, nu ca acelea din Grecia, dar ca acelea din România?

Nu cred că vom avea proteste. La noi, se va aplica o reducere treptată a posturilor în sectorul public. Este vorba de posturi bugetate dar vacante şi de cei care lucrează în aparatul guvernamental cu contract. Sper ca prin dialogul cu sindicatele să ajungem la o soluţie acceptabilă.

Preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, a propus ca bugetele să fie aprobate întâi de Bruxelles şi apoi de parlamentele naţionale. Care este poziţia Ciprului?

Nu am discutat în guvernul cipriot despre aceasta. Eu, personal, cred că nicio ţară nu va accepta propunerea lui Barroso. CE poate sfătui statele UE de unde să taie din buget, cum să o facă. Dar atât. Dacă în România anunţul că vor fi tăiate salariile şi pensiile a dus la proteste, o decizie naţională, vă daţi seama dacă hotărârea era luată la Bruxelles, am fi avut o revoluţie.