De la cultivatorii de coca din Peru la dealerii din Paris, comerţul cu droguri a intrat în recesiune din cauza pandemiei

Pandemia COVID-19 nu a ocolit comerţul internaţional cu droguri. De la regiunile aride ale cartelurilor de-a lungul graniţei SUA-Mexic la câmpurile de coca din Anzi la traficanţii de pe străzile Londrei şi Parisului, industria se confruntă cu aceleaşi obstacole ca şi afacerile legitime.

Agenţia Reuters a vorbit cu oficiali antidrog, experţi în narcotice, diplomaţi şi persoane implicate în comerţul ilegal cu droguri pentru o imagine a situaţiei din industrie în contextul pandemiei. Cu graniţe închise şi milioane de clienţi şi dealeri în carantină, industria a trebuit să devină creativă şi pe alocuri să fie oportunistă.

Cultivatorii de coca din Peru cer ajutor guvernamental pentru a compensa surplusul de producţie după ce preţurile frunzelor de coca vândute traficanţilor de droguri a scăzut cu 70% de când s-a instituit carantina în ţară, luna trecută. Cifrele sunt furnizate de o asociaţie a fermierilor locali de coca. Aceasta a admis că unii cultivatori vând recolta pe piaţa neagră, în timp ce oficiali peruani spun că peste 90% din producţia de coca ajunge la traficanţi. În circumstanţele actuale, cartelurile se zbat să transporte drogurile.

Asociaţia fermierilor locali vrea să convingă guvernul să intervină cu strategii de suport a cultivatorilor de coca şi chiar să cumpere surplusul de producţie rămas fără cumpărători.

Cecil Mangrum, detectiv de narcotice în cadrul poliţiei din Los Angeles a spus că un informator a primit recent un telefon de la o persoană de legătură din Mexic care cerea 3.200 de dolari pe circa o jumătate de kilogram de  metamfetamina, un preţ de trei ori mai mare decât în urmă cu doar câteva săptămâni. E cea mai mare sumă cerută pe acest stimulant de care a auzit într-un deceniu de activitate.

„Aş vrea să există un site de reportare a cartelurilor pentru speculă, întrucât preţurile sunt pur şi simplu ridicole”, a spus detectivul.

America Latină este epicentrul comerţului global cu droguri, estimat la 650 de miliarde de dolari anual, potrivit Global Financial Integrity, un think tank cu sediul în SUA.  Bandele de traficanţi câştigă sume colosale din producerea şi transportul de cocaină, marijuana, metamfetamină, heroină şi fentanil pe care le vând în toată lumea.

Deşi experţii spun că industria se va replia repede, iar cartelurile au dovedit că se pot adapta oricăror greutăţi, pandemia a reuşit să facă ceea ce autorităţile n-au putut - să încetinească ritmul traficanţilor aproape peste noapte.

Cartelul Sinloa din Mexic a primit multe lovituri de-a lungul timpului, inclusiv arestarea fostului lider Joaquin “El Chapo” Guzman, dar niciodată una de asemenea proporţii. Perturbările comerţului global a ridicat preţurile la substanţe chimice importate precum efedrina utilizate la producerea metamfetaminei, o piesă majoră a imperiului mexican al drogurilor.  Doi membri ai cartelului au spus că închiderea parţială a frontierei SUA-Mexic a creat probleme în distribuţie „Întâmpinăm dificultăţi să traversăm graniţa”, a spus unul dintre aceştia, care ajută la fabricarea opioidului sintetic fentanil pentru cartelul Sinloa.

La mii de kilometri către sud, în Brazilia, bandele de traficanţi au aceleaşi obstacole. În portul Santos, de unde pleacă cea mai mare parte a cocainei sud-americane către Europa, capturile au scăzut luna trecută cu 67% spre deosebire de anul trecut, aceeaşi lună, potrivit Serviciului Fiscal federal din Brazilia. Şeful poliţiei federale din Santos spune că acesta este un semn că şi traficanţii se confruntă cu propria „recesiune” provocată de COVID-19.

Trafic în suspensie în Mexic

SUA sunt partenerul major al Mexicului în materie de comerţ şi consumatorul numărul 1 ar drogurilor sale ilegale. Anul trecut zilnic zecile de puncte de frontieră întinse pe 3.145 de kilometri erau traversate de 950.000 de oameni. Drogurile sunt transportate în principal în maşini mici care nu sunt verificate la fel de frecvent ca transporturile comerciale cu camioane, spun analiştii de securitate. Închiderea graniţei SUA-Mexic pe 21 martie a oprit rotiţele maşinăriei atât de bine puse la punct.

Unul din bucătarii de fentanil al cartelului Sinloa a spus că preţurile drogurilor cu ridicata au crescut cu 10 la sută: cartelul vinde un kilogram de fentanil în Sinaloa cu circa 12.000 de pesos(490 de dolari), dar livrarea lui în New ajunge şi la 50.000 de dolari.

Cartelul duce lipsă şi de materii prime: fentanilul şi metamfetamina, care ucide zeci de mii de americani anual, sunt fabricate din substanţe produse în China, India şi Germania, potrivit unor oficiali americani şi mexicani. Preţul lor a crescut şi de trei ori.

Ofiţeri ai Administraţiei antidrog americane (DEA) au declarat că preţul metamfetaminei s-a dublat la 2.000 de dolari pe jumătate de kilogram.

Biroul şerifului din Texas a spus că reducerea traficului i-a determinat pe dealeri să fie selectivi cu transporturile peste graniţă. Potrivit oficialilor americani, bandele dau semne că mută transporturile în tunele şi în aer, cu drone şi avioane uşoare.

Cartelurile au bătăi de cap şi cu repatrierea profiturilor din droguri în Mexic, spun agenţii antidrog. Cartelurile îşi scoteau banii prin vânzarea în Mexic a bunurilor cumpărate din profiturile acumulate în SUA.

Totul e paralizat

Înainte de pandemie, America de Sud înota în cocaină. Bandele de traficanţi au accelerat exporturile, spun autorităţile, livrând la un nivel fără precedent pe pieţe tradiţionale din SUA şi Europa şi, totodată, atrăgând noi clienţi din Orientul Mijlociu şi Asia.

În Marea Britanie, capturile de droguri în 2018 au ajuns la 9.65 de tone - cel mai mare volum din 1973, cu aproape 200% mai mult decât în anul anterior.

În Peru, al doilea producător după Columbia, carantina naţională a funcţionat ca un buton în stoparea benzii de distribuţie, potrivit unui agent senior din brigada antidrog. Închiderea graniţelor, scăderea numărului de zboruri şi drumurile patrulate de poliţie au determinat probleme serioase în transportul drogurilor.

„Totul e paralizat. Nimeni nu mai cumpără şi nimeni nu mai vinde”, a spus  agentul.

Una din cele mai lovite zone din Peru sunt văile râurile Apurimac, Ene şi Mantaro cunoscute ca VRAEM - unde se cultivă circa 43% din recolta Peru, întinsă pe 50.000 de hectare, potrivit Biroului Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Criminalitate.

O asociaţie de cultivatori de coca din Peru cunoscută ca FEPAVRAE  spune că aproace toţi cei 500.000 de oameni din regiune trăiesc de pe urma acestor recolte. Compania naţională de coca (ENACO) cumpără o parte din producţia la nivel naţional pentru producerea de medicamente şi băuturi la preţuri sub cele oferite de traficanţii de droguri. Însă o proporţie estimată la 93% din recoltă este transformată ilegal în cocaină, susţine compania.

FEPAVRAE susţine că au loc discuţii interne în cadrul asociaţiei de cultivatori pentru a convinge statul să cumpere supraproducţia.

Managerul general al ENACO a spus că nu e la curent cu acest plan, dar că mişcarea nu-l surprinde: „Din cauza situaţiei legate de coronavirus, oamenii trebuie să devină creativi şi să găsească alternative”. Totuşi este puţin probabil ca ENACO, care are vânzări de 10 milioane de dolari anual,  să sară în ajutorul unor cultivatori care vând ilegal.

Nici agenţia antidrog DEVIDA nu ştie de planul cultivatorilor. Aceasta a pregătit un buget de 70 de milioane de soli peruvieni (20 de milioane de dolari) pentru proiecte de dezvoltare rurală în VRAEM şi ar putea adauga la această sumă pentru a susţine zonele cele mai afectate de epidemie.

„Vom colabora cu toate organizaţiile sociale şi producătorii care vin cu propuneri în cadrul acestei situaţii de urgenţă în care trăim”, a spus şeful agenţiei antidrog Devida.

Pe de altă parte, agenţii antidrog s-au arătat furioşi în faţa planului cultivatorilor: „Când lucrurile merg bine pentru ei, vând traficanţilor. Acum când le merge rău, întind mâinile spre ajutorul guvernamental. Ce au ei impresia că cultivă, ananas?”

Presiunea stocurilor

În Brazilia e exact invers: stocurile se epuizează. Un ofiţer de poliţie federal a declarat că preţul cocainei cu ridicata a crescut cu 40% la 20.000 de reali (3.735 de dolari) în oraşul amazonian de nord Manaus, un punct de tranzit al transportului cocainei provenite din Anzi către Europa.

În portul barzilian sud-estic Santos, unde sunt făcute cele mai mari capturi de droguri cu destinaţia Europa din America Latină, s-a confiscat în martie doar o tonă de droguri faţă de trei tone anul trecut.