Ce a făcut Parlamentul European anul acesta
0Informaţii şi evaluări de impact despre cele mai recente decizii ale Uniunii Europene. În această pagină vom face o trecere succintă în revistă a activităţii europarlamentarilor de la începutul anului şi până să intre oficial în vacanţă, la 19 iulie.
Sursele noastre sunt instituţiileeuropene de la Bruxelles, centre academice, analize autohtone şi internaţionale, dar şi opiniile partenerilor sociali. În cazul manifestării dorinţei şi interesului de a fi parte la acest efort de a aduce Europa la noi acasă, vă invităm să ne scrieţi la adresa: vpuscas_isi@yahoo.com.
Citiţi şi:
UE a decis: Lucrătorii independenţi vor beneficia de indemnizaţii de maternitate şi drepturi de pensie
Parlamentul European (PE) a intrat oficial în vacanţă, de pe 19 iulie, pentru mai bine de o lună. Cei 736 membri ai PE, reprezentând peste 500 milioane de cetăţeni europeni, au un rol important în stabilirea legislaţiei europene, care are impact asupra vieţii noastre cotidiene. Dar ce a facut PE, în perioada ianuarie - iulie 2010?
Cu puteri sporite, după intrarea în aplicare a Tratatului Lisabona, PE a dorit să-şi demonstreze competenţele întărite prin trimiterea spre renegociere, de către Comisia Europeană (CE) şi guvernele statelor membre, a Acordului cu SUA privind schimbul de date personale. A presat CE şi statele membre să modifice propunerile privind Serviciul European de Acţiune Externă. S-a preocupat apoi de intrarea în acţiune a Tratatului Lisabona pe palierul bugetului UE.
APROBAREA NOII COMISII EUROPENE
După 81 de ore de audieri ale celor 27 de candidaţi, la 10 februarie 2010, PE a dat votul noii Comisii (488 pentru, 137 contra, 72 abţineri; în 2004, prima Comisie Barroso obţinuse 449 voturi pentru, 149 contra, 82 abţineri). A luat sfârşit, astfel, o etapă de incertitudini cauzată de întârzierea ratificării Tratatului Lisabona. Votul PE, în 2010, poate fi interpretat şi ca semnal al slăbirii social-democraţiei europene, aflată într-o prelungită criză identitară şi politică, în acelaşi timp cu paradoxala întărire a „popularilor", într-o epocă de gravă criză financiară şi economică.
INIŢIAtIVA CETĂŢENEASCĂ
Este vorba de o prevedere a Tratatului Lisabona care a dorit să încurajeze democraţia participativă (cetăţenii ar putea iniţia proiecte legislative), pe lângă cea reprezentativă. În acord cu anumite proceduri şi condiţii, o astfel de iniţiativă poate fi înaintată CE, care este invitată să transmită o propunere în cauza susţinută de cetăţeni. Regulamentul PE şi al Consiliului stabileşte mai multe condiţii şi proceduri, între care existenţa a cel puţin 1 milion de semnături ale cetăţenilor europeni, din minimum o treime dintre statele membre. În plus, din fiecare din aceste state membre rebuie să fie un anumit procent din populaţie, calculat după o formulă convenită (de ex., din Germania ar fi necesare cca.72.000 semnături, din România - 24.750, din Malta - 4.500).
BUGETUL UE
Conform Tratatului Lisabona, PE este pe aceeaşi treaptă decizională cu Consiliul în ceea ce priveşte bugetul şi sistemul resurselor proprii, dar şi în ceea ce priveşte perspectiva financiară. În aprilie a.c. a fost prezentat proiectul bugetului UE pentru 2011, dar s-a continuat şi dezbaterea din 2009, despre perspectiva financiară (bugetul multianual 2014-2020). În România, au apărut reverberaţii ale preocupării bugetare a PE numai în contextul discuţiilor despre stadiul actual al absorbţiei fondurilor europene. Or, PE va arăta un interes politic ridicat faţă de temele bugetare europene şi nu doar ca urmare a crizei economico-financiare internaţionale. Această atitudine se va vedea mai pregnant în toamnă, când PE urmează să aprobe bugetul pentru 2011.
EFICIENŢA ENERGETICĂ
În primăvara 2010, PE a susţinut pachetul de 3 propuneri legislative care urmăresc eficienţa energetică. Obiectivul acestei legislaţii este să determine factorii politici şi operatorii de piaţă europeni să întreprindă acţiuni în domeniile construcţiilor, tehnologiilor, transporturilor etc care să facă sistemul energetic mai eficient. Efectele ar trebui să se resimtă nu doar în planul mediului, dar şi la capitolul economii de combustibili şi material, deci şi menţinerea costurilor. În România, din păcate, percepţia cetăţenilor despre politica energetică locală este doar că se înregistrează preţuri mereu crescânde.
DIVORŢUL CUPLURILOR INTERNAŢIONALE
Acest subiect a fost blocat în Consiliu aproximativ 5 ani. Recent, un grup de 14 state membre, printre care şi România, au utilizat în premieră procedura "cooperării consolidate" şi au reluat această temă. Aceasta prevede că se va permite cuplurilor internaţionale să decidă dacă divorţează fie într-una din ţările de origine ori în ţara comună de rezidenţă (până acum, instanţele trebuia să ia în considerare legislaţia relevantă din toate statele implicate). Această soluţie a fost privită ca o uşurare de cetăţeni si a fost primită pozitiv de instanţele judecătoreşti şi magistraţi, cărora le-a clarificat activitatea. Însă pentru prima dată s-a aplicat procedura „cooperării consolidate" între state, care ar putea deschide calea unor decizii discutabile.
PROIECTE DE COMUNICARE
La sfârşitul lunii iulie a.c., PE a lansat un apel de proiecte subvenţionate, în 2011, pentru programe de televiziune, radio şi reţea internet. Scopul acestor proiecte de comunicare este de a contribui la o mai bună înţelegere a rolului şi activităţii PE, dar şi încurajarea cetăţenilor europeni să participe la procesele decizionale ale instituţiilor europene. Pentru informaţii: http://www.europarl.europa.eu/tenders/subventions_call_proposal_2011.htm.
Avertisment de la preşedintele PE
Preşedinte al PE este dl Jerzy Buzek, politician polonez, deţinând cea mai înaltă demnitate comunitară, până în prezent, din rândul statelor care au aderat la UE, după 2004. Dl Buzek a vizitat recent Bucureştii. Cetăţenii români îşi amintesc de sfatul său că va trebui să luăm un medicament cu gust neplăcut pentru a ieşi din marasmul actualei crize.
Negociator-şef cu UE
Vasile Puşcaş (58 de ani) a fost negociatorul-şef al României cu Uniunea Europeană în perioada 2000-2004. În timpul mandatului său, Bucureştiul a încheiat toate capitolele de negociere la 17 decembrie 2004. Din decembrie 2008 până în octombrie 2009 a condus Departamentul pentru Afaceri Externe, aflat în subordinea Guvernului.