Un nou episod din „Urzeala tronurilor“, la Bruxelles, pentru desemnarea şefilor instituţiilor europene

Cei 28 de lideri ai Uniunii Europene se întâlnesc din nou duminică seara la Bruxelles, pentru un al doilea summit dedicat numinalizării şefilor celor mai importante instituţii ale UE.

Obiectivul şefilor de stat sau de guver este să ajungă la un acord privind succesorii lui Jean-Claude Juncker, în fruntea Comisiei Europene, Donald Tusk, la conducerea Consiliului European, Federica Mogherini pentru diplomaţia europeană şi Antonio Tajani pentru şefia Parlamentului European. Afacerea nu este simplă, şi s-ar putea să nu se ajungă la un rezultat nici astăzi. 

Şefii de stat din UE ce au participat vineri şi sâmbătă, la summitul G-20 de la Osaka au decis că Manfred Weber, candidatul Partidului Popular European (PPE), nu va fi viitorul preşedinte al Comisiei Europene, au declarat mai multe surse, citate de agenţia de presă Reuters. Decizia a fost luată în urma mai multor discuţii purtate în cadrul summitului G20 din Osaka, menţionează şi publicaţia germană Die Welt.

Cancelarul german Angela Merkel, care l-a susţinut pe Manfred Weber pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, ar fi acceptat decizia.

Printre oficialii care nu au susţinut candidatura lui Weber se numără preşedintele francez Emmanuel Macron. Candidaţii rămaşi în cursă sunt Frans Timmermans, candidatul desemnat de social-democraţi, şi candidaţi externi, membri ai PPE.

Die Welt am Sonntag îi menţionează în acest context pe francezul Michel Barnier, negociatorul european pentru Brexit, pe Kristalina Georgieva din Bulgaria, directorul general al Băncii Mondiale sau pe premierul croat Andrej Plenkovic.

Un diplomat european de rang înalt a declarat pentru Reuters că Frans Timmermans, candidatul Partidului Socialiştilor Europeni (PSE), este favorit pentru preluarea funcţiei de preşedinte al Comisiei Europene, deţinută momentan de Jean-Claude Juncker.

„Timmermans este cel mai bine plasat”, a declarat diplomatul.

 Timmermans este acum sprijinit de premierul spaniol Pedro Sanchez, care, după 15 ani de guvernare conservatoare, solicită o "schimbare politică în preşedinţia Comisiei". În plus, ţările scandinave Finlanda, Suedia şi Danemarca sunt guvernate din nou de social-democraţi.

Este, deci, nevoie de un "deal". Nu este exclus ca Timmermanns să primească postul de şef al Comisiei Europene, iar Weber pe cel de preşedinte al Parlamentului. Acest lucru ar păstra principiul candidaţilor de vârf. Angela Merkel a declarat că nu va exista un "conflict interinstituţional", o dispută lungă între Parlament şi Consiliu.

Cu toate acestea, împotriva lui Timmermans se vor poziţiona statele din grupul de la Vişegrad, pe care Timmermans a încercat insistent să le determine să respecte statul de drept. Pe de altă parte, alegerea olandezului este posibilă în principiu şi împotriva Poloniei, Ungariei, Cehiei şi a Slovaciei. Este nevoie de o majoritate calificată, 22 de ţări şi 60 la sută din populaţie.

Unii observatori ai scenei de la Bruxelles consideră că întregul plan ar putea conţine chiar şi mai multe trucuri. Dacă Timmermans este lăsat să pice, fiind respins de guverne, acest lucru ar putea să-i deschidă calea danezei Verstager, care a impresionat UE din postura de cel mai competitiv comisar pentru concurenţă. Sau, poate, s-ar crea un culoar liber pentru francezul Michel Barnier, negociatorul Brexitului, mulţumindu-l în acest fel pe Macron. Deznodământul ar putea fi însă la fel de bine complet diferit. Există încă numeroşi candidaţi în cursă, aproape toţi ocupând până acum funcţii în aparatul european.

Ministrul german al Economiei, Peter Altmeier, şi cel al apărării, Ursula von der Leyen. Preşedintele României, Klaus Iohannis, şi premierul croat, Andrej Plenkovic. Directoarea Băncii Mondiale, Kristalina Georgiev, şi şefa FMI, Christine Lagarde.

Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene, este luat în considerare de Guvernul populist italian ca un posibil candidat pentru a conduce Comisia Europeană, a anunţat vineri publicaţia La Stampa, informează Bloomberg.

Economistul italian, în vârstă de 71 de ani, îşi încheie mandatul în fruntea BCE la 31 octombrie.

Deşi premierul Giuseppe Conte a evitat o întrebare pe această temă la summitul G-20 de la Osaka, La Stampa susţine că oficialul italian sprijină ideea iar problema cheie este dacă Berlinul îl va sprijini în totalitate pe Draghi. Un purtător de cuvânt al BCE a refuzat să comenteze informaţia.

Prin susţinerea şi alegerea lui Draghi, Italia ar obţine un premiu neaşteptat în jocul european al funcţiilor de vârf, iniţial analiştii apreciind că a treia economie a zonei euro nu va obţine nicio poziţie importantă.

Candidatura sa ar putea rezolva impasul cu care se confruntă ţările UE, care până acum nu au reuşit să ajungă la un acord privind ocuparea principalelor funcţii din blocul comunitar.

Există şi o doză de ironie dacă Giuseppe Conte îl va susţine pe Mario Draghi pentru a-i succeda lui Jean-Claude Juncker, ţinând cont de atacurile coaliţiei populiste împotriva lui Draghi şi a politicilor BCE, unii din membrii Guvernului de la Roma flirtând deschis cu ideea părăsirii zonei euro de către Italia.

Chiar şi aşa, forţa dominantă a Guvernului, liderul Ligii – Matteo Salvini – a indicat că a dat uitării divergenţele din trecut şi pare să susţină candidatura lui Draghi.

„Aş fi mândru să avem un italian care să conducă Comisia Europeană”, a afirmat vineri Salvini, citat de agenţia italiană de presă Ansa.

Chiar dacă nu va ajunge la Bruxelles, Draghi ar putea obţine o altă poziţie de top. Preşedintele american Donald Trump a declarat că Draghi ar trebui să conducă Rezerva Federală a SUA deoarece BCE a adoptat măsuri de stimulare în timp ce preşedintele Fed, Jerome Powell, a majorat rata dobânzii.

Grupul de Vişegrad va accepta la şefia UE doar candidaţi care înţeleg problemele Europei Centrale

Liderii statelor din Grupul de la Vişegrad (V4 - Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria) sunt de acord că, din perspectiva lor, singurii candidaţi acceptabili pentru poziţiile de conducere în Bruxelles sunt cei care înţeleg problemele Europei Centrale şi se identifică cu punctul acesteia de vedere, a declarat sâmbătă Zoltan Kovacs, secretar de stat pentru comunicaţii şi relaţii internaţionale în guvernul ungar, într-o conferinţă de presă, transmite MTI.

Prim-miniştrii statelor V4 au avut o întâlnire la Praga şi au convenit asupra principiilor pentru alegerea liderilor UE şi a poziţiilor pe care le vor susţine la summitul UE de duminică de la Bruxelles.

Potrivit lui Kovacs, Grupul de la Vişegrad a reafirmat sentimentul de unitate şi principiile de bază pe care le reprezintă, printre care stoparea migraţiei, promovarea unei Europe a statelor-naţiuni şi a culturii creştine.

Candidaţi propuşi prin sistemul „Spitzenkandidat“, ca Manfred Weber şi Frans Timmermans, sunt inacceptabili şi niciunul nu poate conta pe sprijinul V4, a punctat Kovacs.

Candidatul Partidului Popular European, Manfred Weber, a insultat şi alte state europene pe lângă Ungaria, a adăugat el.

Comentând informaţia publicată de Welt am Sonntag conform căreia lideri europeni au convenit, în marja summitului G20 de la Osaka, că Weber nu va fi viitorul preşedinte al Comisiei Europene, Kovacs a spus că astfel de relatări ar trebui tratate cu prudenţă.