INFOGRAFIE Marea Britanie şi Olanda dau, joi, startul europarlamentarelor. Ce trebuie să ştii despre alegerile pentru Parlamentul European. Ghid esenţial

Milioane de oameni din toată Uniunea Europeană vor alege un nou Parlament European, în această săptămână, în cadrul unui scrutin care probabil va schimba echilibrul puterilor de pe  bătrânul continent.

Politicieni din cele 28 de state membre consideră alegerile drept o luptă crucială pentru viitorul Uniunii, naţionaliştii şi populiştii ducând o campanie pentru a opri integrarea în UE şi partidele mari făcând apel la o cooperare mai strânsă pentru rezolvarea multitudinii de provocări cu care se confruntă continentul.

Joi, Olanda şi Marea Britanie, aceasta din urmă trebuind să participe la europarlamentare din cauza întârzierii Brexitului, vor da startul alegerilor parlamentare europene. Următoarele state vor fi Irlanda şi Cehia, care vor vota vineri. Cehii pot vota şi sâmbătă, atunci când li se vor alătura şi Slovacia şi Letonia. Restul statelor membre UE vor merge la urne duminică, 26 mai. Rezultatele oficiale din toate ţările participante la scrutin vor fi publicate dupa închiderea urnelor din ultimul stat care va vota duminică. Peste 426 de milioane de persoane sunt eligibile pentru a vota; la ultimele alegeri prezenţa la vot a fost de 42,4 la sută.

Primele exit-poll-uri din unele ţări vor începe să apară în jur de ora 18:00, CET. (19:00, ora României ), iar o estimare privind rezultatele generale va fi oferită spre noapte. 

Este de aşteptat ca alegerile să conducă la un Parlament foarte fragmentat, blocurile de centru-stânga şi centru-dreapta, care au fost dominante vreme îndelungată, nereuşind să formeze o coaliţie singure – acordând astfel o influenţă mai mare unor jucători mai mici precum liberalii, verzii şi populiştii. Este preconizat ca euroscepticii să câştige o treime din cele 751 de locuri din Parlament, acest lucru reflectând ascensiunea globală a naţionalismului. Marea întrebare a acestor alegeri este dacă ei vor putea să funcţioneze ca un bloc coerent.

Ce se întâmplă 

Fiecare stat membru UE este liber să-şi stabilească propriul sistem de votare, deşi toate trebuie să urmeze câteva practici comune, inclusiv un sistem de reprezentare proporţională pentru a asigura că componenţa Parlamentului reflectă voturile. 

Votanţii din statele membre îşi vor exprima opţiunile pentru partide, candidaţi sau ambele. În unele ţări, aceştia vor vota doar o listă care adună diferiţi candidaţi şi, în cazul listelor închise, nu pot schimba ordinea candidaţilor. Însă sistemele de liste deschise le permit alegatorilor să voteze în funcţie de preferinţe.

Ce este Parlamentul European

Cele 751 de locuri din Parlamentul European sunt împărţite în funcţie de populaţie. Germania primeşte cele mai multe locuri, aproximativ 96, fiind ţara din UE cu cel mai mare număr de locuitori. State mici precum Malta, Luxemburg şi Cipru primesc câte şase locuri fiecare, potrivit regulilor UE.

Europarlamentarii au un mandat de cinci ani şi îşi împart timpul şi activităţile între parlamentele din Bruxelles şi Strasbourg. Parlamentul European are trei funcţii-cheie: adoptă legi UE, stabileşte bugetele UE şi controlează instituţiile UE.

Doar Comisia Europeană poate propune legi, Parlamentul European şi Consiliul UE având rolul să voteze pentru, împotriva sau să modifice proiecte de lege.

Parlamentul European este organizat după afilierea politică, nu după naţionalitate. La acest moment există opt grupuri politice în parlament şi cele mai mari sunt Partidul Popular European (PPE) şi Alianţa progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor. 

Rolul Parlamentului în alegerea noului preşedinte al Comisiei Europene

Partidele politice desemnează candidaţi „cap de listă” sau „spitzenkandidat“ pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene înainte de alegerile europene. Candidatul „cap de listă” desemnat de Consiliu şi capabil să conducă o majoritate în Parlament va fi ales Preşedinte al Comisiei Europene prin votul Parlamentului.

Acest sistem a fost folosit pentru prima dată în 2014 pentru a selecta actualul preşedinte al Comisiei, Jean-Claude Juncker.

Şase dintre principalii candidaţi la şefia Comisiei Europene – cunoscuţi ca Spitzenkandidaten – sunt: Manfred Weber de la formaţiunea de centru-dreapta Partidul Popular European (PPE); Frans Timmermans de la formaţiunea de centru-stânga Partidul Socialiştilor Europeni (PSE); Margrethe Vestager de la Alianţa Liberalilor şi Democraţilor  pentru Europa (ALDE); Bas Eickhout de la Partidul Verzilor, Jan Zahradil de la Alianţa Conservatorilor şi Reformiştilor din Europa (ACRE); şi Violeta Tomic de la Stânga Europeană.

Michel Barnier, deşi nu este oficial un candidat, concurează şi el la funcţia de preşedinte al Comisiei Europene.

Ce se întâmplă cu populiştii

Vicepremierul italian Matteo Salvini are mari speranţe pentru o alianţă parlamentară a populiştilor. Partidele de extremă-dreapta speră să atragă mai mulţi votanţi cu feţe noi în politică. În Franţa, este vorba despre Jordan Bardella, de la Frontul Naţional (FN). În Olanda, este Thierry Baudet de la Forumul pentru Democraţie (FvD).

Bătălia pentru viitorul Europei se va duce între Emmanuel Macron şi Matteo Salvini.

Ce se întâmplă cu Brexitul 

Întârzierea ieşirii Regatului Unit din UE înseamnă că britanicii participă în alegerile europarlamentare, deşi o fac cu scepticism. Acest lucru înseamnă că ar putea exista consecinţe haotice în Parlamentul European, odată ce Marea Britanie va ieşi din UE, pentru că locurile pentru Regat vpr trebui să fie redistribuite. 

Se preconizează că cele mai multe voturi vor fi câştigate de către Partidul Brexitului al lui Nigel Farage.  

Potrivit unui sondaj recent YouGov, euroscepticul Farage, unul dintre cei mai vocali susţinători ai ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, va câştiga următorul scrutin europarlamentar din ţara sa cu 27% din voturi.

Aplicaţie pentru a-i ajuta să voteze pe cei indecişi 

Alegătorii europeni încă indecişi înainte de scrutinul europarlamentar, ce se va desfăşura în funcţie de ţară între joia şi duminica acestei săptămâni, vor putea găsi un pic de ajutor datorită unei aplicaţii elaborate de Institutul Universitar European (IUE) din Florenţa, centrul Italiei, a anunţat acesta miercuri, informează AFP.

Respectiva aplicaţie, euandi2019, îi invită pe cetăţenii din întreaga Uniune Europeană (UE) să "reacţioneze la 22 afirmaţii" cu caracter politic sau economic. Răspunsurile date îi permit alegătorului să afle de care partid sau mişcare el este mai apropiat în ţara sa de origine, dar şi în alte ţări din Europa, precizează un comunicat al IUE.

Euandi2019 a fost elaborat de o echipă de 122 de experţi şi politologi, în jur de cinci din partea fiecărui stat membru, care a recenzat circa 250 de partide şi mişcări politice în Europa şi le-a analizat cu mare atenţie programele electorale, potrivit Institutului de la Florenţa, care precizează că a lucrat "în strânsă colaborare" cu Universitatea din Lucerna, Elveţia.

Acest instrument, într-un moment în care milioane de alegători sunt încă indecişi în întreaga UE, este "politic neutru", disponibil în 20 de limbi şi pentru fiecare membru al UE, susţine IUE.