Hollande, Merkel şi Renzi încearcă relansarea Europei

François Hollande, Angela Merkel şi Matteo Renzi şi-au afişat luni unitatea în jurul ideii de a oferi Europei impulsul de care are nevoie în vederea unei relansări a construcţiei europene, în pofida unor îndoieli care au apărut după plecarea anunţată a Marii Britanii. „Europa nu se încheie cu Brexit" - a subliniat Matteo Renzi, în deschiderea conferinţei de presa de pe portavionul "Garibaldi".

"Dorim să scriem o pagină nouă a viitorului. De aceea, vom discuta despre securitatea internă, cea externă, lupta pentru o apărare comună, pentru o colaborare a serviciilor de intelligence. Vom vorbi şi despre chestiuni economice. Este nevoie de măsuri puternice pentru relansarea creşterii economice, de investiţii de calitate, însoţite de reforme structurale. Să se investească în noile surse regenerabile de energie. Să acordam o atenţie deosebită tinerilor. În închisoarea de pe insulă, unde au fost expulzaţi Sandro Pertini şi Umberto Terracini, se va înfiinţa un campus universitar pentru tinerii europeni. Vom vorbi despre politica internaţională şi de migraţie. Datele spun că 102.000 de migranţi au ajuns în Italia pe Mediterana, în primele opt luni ale lui 2016. Anul trecut au fost 105.000 în total. Trebuie să facem ceva în Uniunea Europeană, pentru a opri plecările", a mai spus premierul italian.  

La rândul său, liderul francez, François Hollande, a subliniat că Europa trebuie să garanteze şi mai bine propria apărare şi trebuie să fie concretă. "Trebuie să protejăm şi mai bine frontierele europene şi să ne împărţim informaţiile, intelligence-ul. Vrem şi o coordonare majoră, mai multe mijloace şi resurse în domeniul apărării. Revine Europei să se protejeze, dar  şi să primească pe refugiaţii care îşi riscă viaţa pe mare. Franţa, Italia şi Germania, concluzionează Hollande, intenţionează să lucreze pentru crearea unei gărzi de coastă a Uniunii Europene".    

Despre o Europă mai sigură a vorbit şi Angela Merkel. "Vom vorbi despre migranţi şi despre controlul coastelor, dar este nevoie de colaborarea cu ţările vecine. Colaborarea cu Turcia este corectă, justă, altfel nu putem să câştigăm lupta cu traficanţii de persoane. Dar este nevoie şi de o colaborare cu ţările din care pleacă imigranţii, pentru a-i sprijini acolo.

În privinţa creşterii economice trebuie să se vadă ce se poate face cu investiţiile publice pentru a merge înainte. Cred că pactul de stabilitate acordă multe posibilităţi de flexibilitate". 

În a doua întâlnire a celor trei de după referendumul britanic din iunie, preşedintele francez, cancelarul german şi preşedintele Consiliului italian s-au reunit pe Insula Ventotene, în largul oraşului Napoli, pentru a pregăti summitul de la 16 septembrie de la Bratislava, capitala Slovaciei, care deţine în prezent preşedinţia semestrială a Uniunii Europene.

Acest viitor summit al Celor 27 are obiectivul să lanseze o serie de proiecte concrete, să asigure şi să unească o Europă traumatizată de terorism, criza refugiaţilor şi plecarea Marii Britanii.

"Mulţi credeau că, după Brexit, Europa s-a terminat. Nu este cazul", a declarat Matteo Renzi într-o conferinţă de presă comună, la bordul Garibaldi, portavionul italian folosit în cadrul Sofia, operaţiunea europeană de supraveghere pe Marea Mediterana.

Angela Merkel şi François Hollande au continuat declaraţiile lui Matteo Renzi. Cancelarul a subliniat asupra "cerinţei prosperităţii şi securităţii" unei Uniuni pentru care preşedintele francez a cerut o "îndepărtare a incertitudinilor" şi "un impuls suplimentar".

În faţa unor  îndoieli, în contextul ascensiunii extremismului de dreapta pe întregul continent, preşedintele francez a reafirmat miza unei perioade "istorice".

"Putem face acest lucru împreună cu Europa sau îl putem face fără ea", a spus el. "Răspunsul meu este clar: trebuie să-l facem împreună cu Europa, în Europa, însă împreună cu o Europă care protejează şi care dă forţă economiilor naţionale sau cărora le asigură schimburi indispensabile".

François Hollande priveşte totodată către alegerile prezidenţiale din 2007 din Franţa. El nu a dorit să comenteze pe tema unei multiplicări a candidaturilor, inclusiv cea a fostului preşedinte Nicolas Sarkozy, însă şeful statului a ţinut să răspundă euroscepticismului întreţinut de către candidata extremei drepte Marine Le Pen.

„Riscul major este dislocarea, fragmentarea, egoismul, replierea", a avertizat el, în contextul riscului unei contagiuni a exemplului britanic.

În cadrul dineului lor de lucru la bordul navei amiral a Marinei militare italiene, cei trei lideri urmau să se concentreze asupra temelor definite în cadrul întâlnirii lor de la Berlin, de pe 27 iunie, validate la scurt timp după aceea în Consiliul European, şi anume securitatea, economia şi tineretul.

La capitolul securitar, corpul european de grăniceri şi pază de coastă, aprobat în urmă cu un an, la care Franţa urmează să contribuie cu 170 de oameni, urmează să fie înfiinţat până la sfârşitul anului.

Într-un context de instabilitate mondială, o reflecţie mai largă cu privire la apărarea europeană este, de asemenea, în curs.

Apărarea europeană se află printre sectoarele vizate de Fondul European pentru Investiţii Strategice, stipulează "Planului Juncker", adoptat în 2015, dotat în prezent cu 315 miliarde de euro pentru o perioadă de trei ani.

François Hollande şi-a reiterat propunerea "prelungirii şi amplificării" acestui plan, care prevede totodată favorizarea în Europa a dezvoltării sectoarelor digital, tehnologiilor şi economiei "verzi".

În ceea ce-i priveşte pe tineri - principalele victime ale şomajului în Europa - Cei 27 prevăd o extindere la colegii, licee sau şcoli de ucenici a Programului Erasmus de schimburi de studiu.