Comisia Europeană: Spania poate pune restricţii pentru români fără aprobarea Bruxelles-ului, dar riscă sancţiuni dacă nu aduce dovezi

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Oficialii Comisiei Europene au declarat astăzi, la Bruxelles, că Spania nu are neapărat nevoie de undă verde de la Executivul European pentru a introduce restricţii, dar că dacă o face fără dovezile cerute de legea comunitară poate fi acuzată de încălcarea liberei circulaţii şi riscă sancţiuni. Madridul poate primi o aprobare pentru această măsură de la statele membre, în Consiliu.

"Acesta este un teritoriu complet nou pentru noi. Nu ne-am mai confruntat cu astfel de situații," spune Chantal Hughes, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru piața internă.

Cum poate lua Spania această măsură - procesul de decizie

"Nu este imposibil ca Spania să impună restricții de muncă românilor, dar această măsură poate fi luată doar în anumite condiții, excepționale, așa cum sunt ele descrise în Tratatul de aderare al României, mai exact în punctul 7, alineatele 2 și 3 - care spun exact în ce condiții poate fi suspendat dreptul de muncă.

Spania ar trebui să invoce în acest moment o clauză de salvgardare, care apare în tratatul de aderare a României la UE pentru a suspenda libera circulaţie a muncitorilor români cu care, l-a un moment dat a fost de acord. 

Conform punctului 7.3 din Tratatului de aderare, Spania ar putea suspenda, cu efect imediat, dreptul de muncă al românilor pe teritoriul său, atât timp cât circumstanțele sunt "excepționale".

Spania trebuie apoi să informeze Comisia Europeană cât mai repede posibil și apoi discuția revine la punctul 7.2 al Tratatului de aderare al României la UE. Conform acestuia, Comisia primește cererea de ridicare a dreptului de muncă, o analizează și comunică statelor membre, în Consiliu, părerea sa.

Citeşte şi ce alte dovezi a mai cerut Spaniei Bruxelles-ul pentru a dovedi că problemele pe piaţa muncii sunt din cauza românilor

În cazul în care Comisia constată că Spania nu a respectat legea comunitară, Madridul riscă sancțiiuni printr-o procedură de infringement. Însă notificările, amenzile, și , în final, o judecată în fața Curții Europene de Justiție nu reprezintă procedura de bază în aceste cazuri.

După ce Comisia comunică Consiliului poziția sa în acest demers, decizia finală îi revine Consiliului, care se pronunţă prin vot majoritar asupra acestei măsuri.

Ea se va aplica dacă majoritatea statelor membre se vor pronunţa în favoarea suspendării dreptului de muncă pentru români în Spania, România neavând puterea de a influența decisiv acest process. "Toate motivele prin care statele membre își justifică alegerea trebuie să fie strict economice", a mai spus Chantal.

Ce trebuie să demonstreze Spania

Comisia, pentru a-și forma o opinie, așteaptă informații cu privire la impactul economic pe care românii îl au pe piața muncii din Spania.

Mai exact, guvernul spaniol ar trebui să demonstreze că muncitorii români din Spania prezintă un risc de distorsionare a pieței muncii spaniole și că au avut un impact major asupra acesteia.

"Avem nevoie de toate aceste informații pentru a demonstrata că există, într-adevăr, un risc pentru piața muncii și până când acest lucru nu este dovedit, o astfel de măsură reprezintă o problemă atât pentru Spania, cât și pentru orice alt stat din UE", a mai spus Chantal.

Spania nu a precizat de când se aplică restricţiile

Liberalizarea pieței muncii nu este un proces reversibil - dar el poate fi suspendat, în anumite circumstanțe. Doar țările din UE care se află încă, de la momentum aderării, într-un proces de liberalizare a pieței muncii la nivel UE, pot suferi acuzații de "distorsionare" a pieței muncii într-un alt stat membru.

România se află la sfârșitul celei de-a doua perioade de liberalizare a forței de muncă, ceea ce înseamnă că, până la sfârșitul anului 2013, când se va încheia acest proces, ei încă i se mai pot impune noi restricții de muncă.

Deși autorițățile spaniole anunțau că data la care vor reintroduce permise de muncă pentru români va fi 1 august 2011, Comisia susține că nu a primit, în scrisoarea de vineri - document care nu a fost făcut public - o dată anume, ci doar cerința de a suspenda dreptul de muncă.