Bătălia pe plan informaţional, un front-cheie în criza ruso-ucraineană

Bătălia pe plan informaţional constituie un front-cheie în actuala criză ruso-ucraineană, în contextul în care Rusia duce deja de opt ani un „război hibrid” împotriva Ucrainei.

Într-o analiză publicată luni, AFP relevă că încercuirea Ucrainei cu militari, arme şi echipamente a fost însoţită de o amplă campanie de dezinformare.

Occidentalii şi ucrainenii sunt îngrijoraţi că Moscova se va folosi de planul dezinformării pentru a-şi crea un pretext de invazie. Ori preşedintele Vladimir Putin a susţinut deja, fără temei, că Ucraina se dedă unui „genocid” împotriva vorbitorilor de limbă rusă din Donbas.

„Cea mai mare parte din aceste informaţii false vizează în special diaspora rusă”, explică Serhii Kvit, fost ministru ucrainean al Educaţiei.

În opinia sa, această strategie este menită să pregătească opinia publică, atât în interior, cât şi în exterior pentru declanşarea unui conflict la scară largă.

Dar, de această dată, dezinformarea rusă este combătută imediat de „reinformatori”, care fac lumină cu ajutorul unor instrumente de verificare online ce permit identificarea unei imagini, compararea hărţilor sau extragerea unor date autentice.

De exemplu, doar câteva ore au fost suficiente pentru a demonstra că liderul separatist Denis Puşilin şi-a înregistrat cu două zile înainte mesajul de evacuare pe care îl prezenta ca datând din 18 februarie. Aşadar, Puşilin şi-a pierdut credibilitatea.

„Ceea ce s-a petrecut în acea zi (vineri, n. red.) era clar şi fără niciun dubiu o înscenare”, remarcă jurnalistul de investigaţii Mark Krutov.

Într-un alt caz, separatiştii proruşi din Doneţk au pretins că maşina liderului miliţiei lor, Denis Sinenkov, a fost aruncată în aer. Televiziunea de stat din Rusia a difuzat chiar o aşa-zisă confesiune a unui „agent ucrainean” implicat în „atentat”. Plăcuţa de înmatriculare vizibilă pe carcasa maşinii avariate era bună, doar că ea fusese desprinsă de pe vehiculul de teren al lui Sinenkov pentru a fi surprinsă în cadre.

Şi media ucraineană încearcă să răspundă, cum s-a întâmplat recent cu difuzarea unor imagini de la manifestaţii anti-război la Moscova care datau de fapt din 2014.

Bombardamentul mediatic provoacă deja anxietate, cu efecte devastatoare asupra sănătăţii mentale a ucrainenilor, relevă Katerina Goltsberg, preşedinta Asociaţiei de psihologie a copilului din Ucraina.

„În ultimele două luni, am înregistrat un nivel de panică foarte ridicat. Este o consecinţă probabilă a intensificării acestor atacuri mediatice. Oamenii sunt într-adevăr foarte îngrijoraţi pentru ei înşişi, pentru copiii lor, pentru cei apropiaţi”, spune Goltsberg.

Şi totuşi, ucrainenii sunt informaţi că acest război al nervilor este abia la început. „O ameninţare existenţială cu care va trebui să trăim în următoarele luni, dacă nu chiar în anii următori”, subliniază un editorialist al site-ului Ukrainska Pravda, potrivit AFP.