Somnul deficitar accelerează depunerea plăcilor pe artere

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Lipsa somnului afectează organismul în foarte multe feluri

Un motiv în plus pentru a miza pe un somn bun peste noapte: mai puţin de şase ore de odihnă sau nopţile nedormite cresc riscul de a dezvolta plăci periculoase pe artere, arată un nou studiu american.

Cercetările anterioare au arătat că somnul deficitar este puternic asociat cu boala coronariană, însă acesta este primul studiu potrivit căruia odihna este măsurată obiectiv şi asociată în mod independent cu ateroscleroza în întregul roganism, a declarat José Ordovás, director de ştiinţele nutriţiei şi genomică de la Centrul Jean Mayer din cadrul Universităţii Tufts, şi autorul principal al cercetării. Studiul a fost publicat în jurnalul Colegiului American de Cardiologie şi citat de cnn.com.

Creşterea plăcilor – ateroscleroza – la nivelul extremităţilor poate duce la accidente vasculare-cerebrale, probleme digestive şi circulaţie deficitară a sângelui, determinând durere, amorţeală şi, în cele din urmă, boli de inimă.

Cercetarea a inclus 4.000 de spanioli în vârstă de 46 de ani fără boli de inimă sau apnee de somn. Ficăruia i s-a ataşat un dispozitiv care să le măsoare lungimea şi calitatea somnului, timp de şapte nopţi consecutive. Calitatea somnului a fost definită în funcţie de numărul de treziri şi mişcări pe durata unui ciclu de somn.

Participanţii au fost împărţiţi în patru grupe, în funcţie de durata somnului. Prima grupă – sub şase ore; a doua – 6-7 ore, a treia – 8 ore şi a patra – mai mult de 8 ore. Li s-a efectuat CT cardiac şi o investigaţie cu ultrasunete 3D pentru inimă, atât la începutul cercetării, cât şi la finalul ei. Totodată, anumite artere din corp au fost investigate cu ultrasunete 3D.

Cercetătorii au descoperit că subiecţii care dormiseră mai puţin de şase ore, erau cu 27% mai predispuşi la ateroscleroză, comparativ cu cei care dormiseră între 7 şi 8 ore, iar participanţii cu somn întrerupt aveau un risc cu 34% mai mare, comparativ cu cei care dormiseră şnur.

Aceste rezultate subliniază importanţa obiceiurilor sănătoase de somn în prevenirea bolilor cardiovasculare, sunt de părere autorii studiului.

Impactul somnului deficitar

Impactul somnului agitat asupra sănătăţii este bine documentat. Studiile au legat somnul deficitar de hipertensiunea arterială, de un sistem imunitar slăbit, de creşeterea în greutate, un libido scăzut, de modificările de dispoziţie, paranoia şi riscuri mari de diabet, atac de cord, boli cardiovasculare şi unele forme de cancer.

Un studiu de somnologie a relevat că persoanele care dormiseră mai puţin de şase ore pe noapte timp de două săptămâni, şi care erau de părere că se simt bine, au răspuns la fel de rău la testele cognitive şi de reflexe ca şi persoanele care fuseseră private de somn timp de două nopţi întregi.

Lipsa cronică a somnului este strâns legată de anxietate şi depresie, deoarece organismul luptă să facă faţă stresului cauzat de somnolenţă. Există dovezi din ce în ce mai multe că somnul deficitar în copilărie are legături cu ateroscleroza şi demenţa.

Somnul este esenţial pentru refacerea şi repararea corpului. Somnul profund care se instituie numai după un ciclu complet este necesar pentru ca organismul să elibereze hormonii responsabili de repararea ţesuturilor şi a celulelor în creier şi în restul corpului.

Putem dormi mai bine

Depinde de noi să ne îmbunătăţim calitatea somnului şi putem face asta antrenându-ne creierul. Putem începe prin a crea un mediu prietenos odihnei şi stabilirea unei rutine relaxante pentru culcare. Rutina obişnuieşte creierul cu faptul că a venit timpul pentru relaxare şi somn. Temperatura  mai scăzută din dormitor, lumina mai slabă, baia caldă şi o muzică în surdină sunt metode care merită încercate.

Şi, să nu uităm de exerciţiile fizice. Potrivit Fundaţiei naţionale a somnului , chiar şi 10 minute de mers pe jos în fiecare zi, ciclismul, exerciţiile aerobice pot îmbunătăţi semnificativ calitatea somnului pe timp de noapte.