Consumul de alimentele ultraprocesate crește riscul deceselor premature. Ce au descoperit cercetătorii
0Un studiu, care a utilizat date din opt ţări, scoate în evidenţă amploarea alarmantă a deceselor premature asociate cu o dietă bogată în alimente ultraprocesate (UPF).
Noul studiu, publicat luni, 28 aprilie, în American Journal of Preventive Medicine, accentuează necesitatea unei intervenţii urgente la nivel mondial pentru diminuarea consumului de alimente ultraprocesate.
Alimentele ultraprocesate reprezintă produse alimentare formulate industrial, destinate consumului imediat sau încălzirii rapide, realizate din ingrediente extrase din materii prime alimentare sau obţinute prin sinteză în laborator, având un conţinut redus sau absent de produse alimentare în forma lor naturală. Acestea au început să înlocuiască treptat alimentele şi mesele tradiţionale preparate din ingrediente proaspete sau minimum procesate.
„Alimentele ultraprocesate afectează sănătatea dincolo de efectul particular al conţinutului ridicat de nutrienţi cu impact negativ major asupra sănătăţii (sodiu, grăsimi trans şi zahăr), din cauza modificărilor suferite de alimente în timpul procesării industriale şi a utilizării ingredientelor artificiale, inclusiv coloranţi, arome şi îndulcitori artificiali, emulgatori şi mulţi alţi aditivi şi agenţi de procesare", a declarat dr. Augusto Fernandes Nilson, autor principal al studiului, doctor în ştiinţe la Oswaldo Cruz Foundation (Fiocruz) din Brazilia, potrivit News.ro.
Evaluarea deceselor din toate cauzele asociate consumului de UPF permite o estimare generală a efectului procesării industriale asupra sănătăţii, potrivit studiului.
Au fost analizate şi corelate date din studii alimentare naţionale reprezentative şi date despre mortalitate din opt ţări (Australia, Brazilia, Canada, Chile, Columbia, Mexic, Marea Britanie şi Statele Unite). În acest mod au fost investigate relaţiile dintre obiceiurile alimentare şi rata mortalităţii generale, evaluând în mod specific cât de intens au fost procesate industrial alimentele şi în ce măsură aceste procese le-au modificat funcţia nutriţională sau au facilitat consumul rapid.
Decesele premature atribuite consumului de alimente ultraprocesate în cele opt ţări cresc semnificativ odată cu ponderea acestora în aportul total de energie, variind de la 4% dintre decesele premature în ţări cu consum scăzut, cum este Columbia, până la aproximativ 14% dintre decesele premature în ţările cu cel mai ridicat consum de UPF, cum sunt Statele Unite şi Marea Britanie.
Consumul ridicat de alimente ultraprocesate a fost asociat cu 32 de boli diferite
Cercetătorii au descoperit că, pe măsură ce oamenii consumă mai multe alimente ultraprocesate, riscul lor de deces din orice cauză creşte. Mai exact, fiecare creştere de 10% a alimentelor ultraprocesate în dietă duce la o creştere de 3% a riscului de deces.
„Această tendinţă evidenţiază nevoia urgentă de politici menite să reducă consumul de alimente ultraprocesate şi să sprijine revenirea la modele alimentare tradiţionale, bazate pe alimente locale, proaspete şi minimum procesate”, a completat cercetătorul.
Pornind de la aceste date şi analizând cât de mult consumă oamenii astfel de alimente în diferite ţări (de exemplu, în Columbia reprezintă aproximativ 15% din aportul total de energie, iar în Statele Unite peste 50%), cercetătorii au construit un model care a arătat că proporţia de decese premature care ar putea fi prevenite dacă oamenii ar consuma mai puţine alimente ultraprocesate variază: de la 4% în ţările cu consum redus până la aproape 14% în ţările unde aceste produse sunt incluse cu precădere în regimul alimentar.
De exemplu, în 2018, 124.000 de decese premature au fost atribuite consumului de UPF în Statele Unite.
Consumul ridicat de alimente ultraprocesate a fost asociat cu 32 de boli diferite, inclusiv boli cardiovasculare, obezitate, diabet, anumite tipuri de cancer şi depresie.
„Este alarmant faptul că, în timp ce în ţările cu venituri ridicate consumul de alimente ultraprocesate este deja foarte ridicat şi s-a menţinut relativ constant în ultimul deceniu, în ţările cu venituri mici şi medii acest consum este în creştere continuă. În prezent, impactul negativ asupra sănătăţii publice, reflectat în numărul de îmbolnăviri, decese premature şi costuri pentru sistemele de sănătate, este mai sever în ţările dezvoltate, însă această povară creşte rapid şi în statele mai puţin dezvoltate", a mai afirmat dr. Nilson.