Supă de pui şi portocale, remedii contra răcelilor
0Proverbul spune că „un măr pe zi ţine medicul departe de casă”. Nutriterapia propune alimentele ca formă de tratament alternativ pentru prevenirea bolilor şi infecţiilor sezonului rece.
Vitamina C este „vedeta” protecţiei împotriva răcelilor şi infecţiilor, deoarece stimulează imunitatea şi combate radicalii liberi. Cantităţile recomandate sunt de 250 de miligrame pe zi (echivalentul unei portocale), iar pentru fumători, un gram pe zi (1.000 de miligrame).
În afară de citrice (lămâi, portocale, grepfrut), cel mai mare conţinut de vitamina C îl are pătrunjelul - 200 miligrame la 100 de grame, kiwi - 94 mg la 100 g, varza - 60 mg la 100 g.
Vitamina A (beta-carotenul), cunoscută mai ales ca vitamina ochilor şi a pielii, este indispensabilă pentru buna funcţionare a imunităţii. Cantităţile recomandate, minimum 800-1.500 micrograme pe zi (echivalentul a aproximativ 5.000 U.I./zi ; un microgram retinol = 3,33 Unităţi Internaţionale U.I.), ce se găsesc în aproximativ 100 g de morcovi cruzi.
Zincul – „terminatorul” de viruşi
Unul dintre cele mai importante microelemente din organism, zincul, supranumit şi „ucigaşul de viruşi”, este un microelement a cărui carenţă poate duce la scăderea rezistenţei organismului în faţa infecţiilor. Este una dintre cele mai eficiente substanţe împotriva guturaiului. Doza zilnică recomandată este de 15-30 mg şi de 30-60 mg pentru femeile însărcinate.
Cea mai mare cantitate de zinc se găseşte în scoici (80 mg/100 g), în carnea de vacă (10 mg/100 g) şi în fasole (2 mg/100 g). Seleniul – un alt microelement important din organism – este un redutabil inamic al radicalilor liberi (produşi toxici). Carenţa de seleniu din organism provoacă scăderea capacităţii de rezistenţă împotriva infecţiilor. Dozele recomandate: între 70 şi 80 de micrograme pe zi.
Cele mai mari cantităţi de seleniu se găsesc în cerealele integrale, germenii de grâu, drojdia de bere, usturoi, ceapă, ton, crustacee şi scoici. Probioticele sunt microorganisme vii, prezente în special în laptele nefiert şi iaurtul fermentat, dar şi în borşul preparat natural din tărâţe. Există peste 200 de specii de bacterii care protejează organismul împotriva infecţiilor intestinale - prin refacerea florei bacteriene intestinale - şi care astfel stimulează sistemul imunitar.
Meniu antirăceală
Micul dejun: - înainte de masă, 130 g de iaurt, amestecat cu o jumătate de portocală şi un kiwi tăiat în cuburi mici, la care se adaugă o lingură de germeni de grâu încolţit. Amestecul conţine necesarul de vitamine C şi E, precum şi germenii probiotici.
Salate: salată de varză verde, crudă, rasă (aproximativ 200 g), amestecată cu o jumătate de ceapă roşie, tăiată în felii subţiri, şi câteva fire de pătrunjel, totul amestecat cu ulei de măsline şi oţet natural de mere. O astfel de reţetă conţine din abundenţă vitamina C şi E necesare pentru stimularea imunităţii. De asemenea, o salată din roşii tăiate în felii subţiri amestecate cu usturoi tăiat cât mai mărunt - cel mai eficient antibiotic natural -, pătrunjel şi ulei de măsline conţine cantitatea necesară de vitamina A şi licopen - un antioxidant protector al organismului.
Acesta se absoarbe din intestin mai ales la căldură (din sosurile sau roşiile încălzite). Supa de pui conţine o cantitate mare de cisteină, un aminoacid foarte eficient pentru decongestionarea căilor respiratorii în caz de bronşită şi sinuzită. Băuturi: o jumătate de pahar (125 mg) de suc natural de roşii - care conţine betacaroten şi licopen -, amestecat cu sucul de la o jumătate de lămâie - care conţine vitamina C.