Unde s-a desfășurat de fapt faimoasa bătălie de la Posada. Cum a reușit Basarab I să învingă puternica armată ungară

În urmă cu 695 de ani, în 1330, domnitorul Basarab I al Țării Românești repurta o strălucită victorie împotriva oștilor maghiare conduse chiar de către Carol Robert d’Anjou, regele Ungariei. Un apreciat istoric explică cum a fost posibilă această victorie, dar și unde poate fi localizată bătălia.

Istoricii și cercetătorii din țară și de peste hotare au opinii foarte diferite legate de locul exact al celebrei bătălii, existând multiple păreri. Mai mulți istorici au localizat bătălia în zona Argeș, pe culoarul Rucăr-Bran.

Istoricul P. Dragalina scria, în Istoria Banatului Severin, că bătălia de la Posada ar fi avut loc în „cheile Crainei”, între Orşova şi Mehadia, pentru că regele maghiar, după înfrângere, nu s-ar fi oprit din fugă decât la Timişoara. Dimitrie Onciul consideră că victoria lui Basarab I s-a desfășurat „în munţii de lângă Curtea de Argeş”. A. D. Xenopol era de părere că bătălia ar fi fost dincolo de Gherghiţa, în munţi. Nicolae Iorga, atât în Istoria armatei, cât şi în studiul Carpaţii în luptele dintre români şi maghiari, spunea că locul luptei celebre a fost „Posada… pe drumul ce duce de la Câmpulung la Bran”. Tot pentru Posada, pe acelaşi drum, s-a pronunțat şi N. A. Constantinescu, precum şi Victor Motogna şi St. Ştefănescu.

„Consider că bătălia de la Posada poate fi localizată în zona Cheilor Dâmbovicioarei, fiind o zonă strâmtă conform descrierii bătăliei și în plus se poate trece în Transilvania pe acolo. Nu există vreun document istoric unde să fie precizată locația bătăliei, tocmai de aceea sunt opinii diferite și dispute între istorici, însă în opinia mea cea mai probabilă locație a celebrei bătălii este la Cheile Dâmbovicioarei”, a declarat pentru „Adevărul” Cornel Popescu, directorul Muzeului Județean Argeș și doctor în istorie.

Basarab I a domnit în Țara Românească nu mai puțin de 42 de ani, în perioada 1310-1352. Iar strălucita victorie de la Posada a asigurat independența Țării Românești.

Spioni sub acoperire

Iar în victoria repurtată în bătălia de la Posada din 1330, un rol-cheie l-au avut spionii trimişi de către Basarab I pentru a studia oastea adversă, spioni trimişi sub acoperire de „solii”.

După ce oastea maghiară a intrat pe teritoriul Ţării Româneşti, pe la Cetatea Severinului, Basarab I a trimis mai multe „solii” cu propuneri de pace. Însă aceste „solii” erau de fapt spioni ai voievodului Țării Românești. Ei au analizat trupele conduse de către regele Carol Robert d’Anjou , venind cu numeroase informații strategice esențiale, ce au stat ulterior la baza deciziei lui Basarab I de a purta bătălia decisivă cu armata maghiară.

„Au fost mai multe elemente-cheie ce au contribuit la victoria de la Posada. Basarab I era un foarte bun strateg care a știut să aleaga locul bătăliei, ungurii au fost hărțuiți până în trecătoare. În plus, oștenii lui Basarab I erau foarte bine pregătiți, dotați și determinați”, mai spune istoricul Cornel Popescu.

La Posada, armata maghiară a pierdut mii de oameni, iar numeroși inamici au fost luați prizonieri.

După bătălia ce a durat în total trei zile în noiembrie 1330, Carol Robert d’Anjou a scăpat cu mari emoții, schimbând hainele sale cu ale unui soldat pentru a nu fi recunoscut, reîntorcându-se acasă pe la Timișoara însoțit de un mic grup de soldați.