Analiză O carte despre degringolada din media: De la relaţia dintre politicieni şi jurnalişti până la istoria şantajului de presă

„Mass-media şi democraţia în România postcomunistă”, un volum cu peste 30 de autori, se lansează luni de la ora 11.00 la sediul CNA. Analizele „contributorilor“, atât teoreticieni ai ştiinţelor politice cât şi practicieni din presă, acoperă cei 23 de ani de jurnalism liber. Cartea conţine explicaţii ale declinului calităţii presei în proaspăta democraţie românească cât şi analize detaliate ale unor fenomene precum „şantajul de presă“.

Lansarea volumului „Mass-media şi democraţia în România postcomunistă“ are loc în sala „Ralu Filip“ din sediul Consiliului Naţional al Audiovizualului, în prezenţa coordonatorilor volumului, profesorii Daniel Şandru şi Sorin Bocancea de la Universitatea „Petre Andrei“ din Iaşi. Preşedintele CNA, Laura Georgescu, va conduce dezbaterea pe marginea acestui volum iar cartea va fi prezentată de jurnalistul Emil Hurezeanu şi de Radu Călin Cristea, membru al CNA.

„Autorii, mulţi la număr, oameni învăţaţi şi supli în lecturi şi interpretarea vieţii, cu un background academic temeinic, dar suportabil, alcătuiesc în aceste sute de pagini cea mai completă şi convingătoare scanare a fenomenului. El este mobil, disparent, înşelător, fireşte tumoral, dar la asta e bună radiografia expertului: îţi fixează bubele şi ţi le serveşte la pachet cu medicamentele. (…) Aşteptam de multă vreme această oglindire comprehensivă, multicoloră, cu un sharf noţional şi empiric ireproşabil, cu o detentă euristică calificată şi pentru cobaii analizei, şi pentru spectatorii naivi ai grădinii zoologice“, scrie Emil Hurezeanu în prefaţa volumului.

Mass-media şi democraţia în România postcomunistă este primul volum de analiză a relaţiei dintre mass-media şi democraţia specifică postcomunismului românesc realizat de autori autohtoni, cu un caracter interdisciplinar, care adună autori din mediul academic (ştiinţe politice, filozofie, sociologie, analiză media, ştiinţele comunicării şi istorie), cât şi dinspre cel jurnalistic.

„Ceea ce ne-am propus a fost ca temele abordate în cadrul acestui volum să ofere o „radiografie” a stării actuale a societăţii româneşti, din perspectiva analizei sinuozităţior implicate de modul în care s-au derulat raporturile dintre mecanismele instituţionale şi decizionale ale regimului politic şi cele specifice instituţiilor media. E vorba, ca atare, despre un volum ce are în vedere „starea de fapt” a României postcomuniste pe două dintre dimensiunile sale cele mai importante“, scriu coordonatorii volumului, Daniel Şandru şi Sorin Bocancea.