Dumnezeu, atelierul si copiii

Astazi au venit copiii de la fundatia World Vision. Erau sase. Cel mai mare are cinci ani. Le-am spus povestea cu soarele si luna. Dumnezeu a facut soarele si luna. Soarele era un flacau frumos si

Astazi au venit copiii de la fundatia World Vision. Erau sase. Cel mai mare are cinci ani. Le-am spus povestea cu soarele si luna. Dumnezeu a facut soarele si luna. Soarele era un flacau frumos si stralucitor. Luna era cea mai frumoasa fiinta de pe fata pamantului. Ranit de frumusetea fara seaman a lunii, soarele s-a dus la tatal lor, Dumnezeu, sa o ceara in casatorie. Dumnezeu i-a chemat pe amandoi, le-a explicat ca nu s-a mai pomenit ca fratii sa se casatoreasca unul cu altul si i-a despartit. De aceea, soarele lumineaza numai ziua, iar luna numai noaptea. Desenati-mi intalnirea dintre cei trei: Dumnezeu, soarele si luna, i-am rugat pe copii. Nu stiu cum sa-l fac pe Dumnezeu, mi se plange Alice. Fa un om cu barba, uite asa, ca a mea. Dumnezeu este in cer, ma lamureste zambitoare Irina. La sfarsit, Ana se apropie de niste cruci desenate de alti copii. Se intoarce spre mine, face in aer cu degetul aratator semnul crucii si imi spune confidential: uite, si eu stiu sa desenez o rugaciune: asa, asaa si asa. V-am rezumat o zi petrecuta la atelierul de creativitate de la Muzeul Taranului Roman. Atelierul a fost infiintat in anul 2002 de regretata Irina Nicolau si este deschis de marti pana vineri intre orele 10 si 14. Timp de trei ani ne-au vizitat multe clase de copii de pe la scolile din Capitala. Ca in orice grup omogen, fiecare dintre animatorii atelierului este un magister ludi in patratica sa: Ruxandra Grigorescu le prezinta copiilor muzeul, le spune povesti, tese cu fetitele, modeleaza in lut cu baieteii; George Turliu ii invata arta fotografiei, face topografii imaginare, colectioneaza istorii personale de-ale pustilor. Eu sunt povestasul; ma ocup cu torsul povestilor de pe furca timpului. Daca doriti sa evadati in spatii virtuale mediate de text sau imagini, vizitati-ne.