Parlamentarii-informatori se pretind disidenţi

mulţi precizând că vor face public conţinutul lor.Dosarele celor 29 de politicieni vor fi verificate în regim de urgenţă, iar în maximum două săptămâni vor fi date şi deciziile, a

mulţi precizând că vor face public conţinutul lor.
Dosarele celor 29 de politicieni vor fi verificate în regim de urgenţă, iar în maximum două săptămâni vor fi date şi deciziile, a anunţat, ieri, Cazimir Ionescu, purtător de cuvânt al CNSAS. Parlamentarii acuzaţi că ar fi fost informatori şi-au manifestat în cor surprinderea. "Sunt de-a dreptul bulversat. Ceea ce urăsc eu cel mai mult este delaţiunea, aşa-zisul dat în gât", a susţinut deputatul PNL Liviu Câmpanu, amintind că a respins două tentative de racolare în perioada studenţiei. Colegul lui, Gheorghe Dragomir, a recunoscut că a efectuat, în perioada 1984-1985, stagiul militar într-un batalion al trupelor de Securitate, la Târgu Mureş, dar a accentuat că nu a turnat niciodată pe nimeni. Deputatul independent Dan Constantin Mocănescu a afirmat că nu a avut niciun fel de interferenţă cu Securitatea, deşi a lucrat în industria de apărare şi cu străini. Udemeristul Gyorgy Frunda a infirmat posibilitatea să fi fost ofiţer sau informator al Securităţii, precizând că a fost totuşi chemat de "vreo trei ori" în 1988 şi 1989. Senatorul PC Radu Terinte a fost singurul care şi-a adus aminte că a dat o singură notă informativă Securităţii, sub presiune, despre nişte colegi de facultate arabi. Alături de parlamentarii menţionaţi, pe lista posesorilor de dosare de reţea mai figurează Cristian Rădulescu (deputat PD), Ion Mocioalcă (deputat PSD), Sogor Csaba (senator UDMR) şi Gheorghe Firczak (deputat al minorităţii rutene). În tabăra celor cu dosare de urmărire, deputatul PNL Dragoş Ujeniuc a infirmat mitul angajamentului sub presiune calificându-l drept "o gogoaşă". "E o minciună: nu semnai, nu păţeai nimic. Eu am refuzat direct, fără ocolişuri, şi nu am păţit nimic", a spus Ujeniuc.

PD îi va exclude pe informatori
Conducerea PD intenţionează să-l înlocuiască pe deputatul Cristian Rădulescu de la conducerea grupului deputaţilor PD, după ce presa a relatat că acesta ar avea dosar de informator al Securităţii, susţin surse din acest partid. Ieri, Rădulescu nu a putut fi contactat pentru a comenta informaţiile privind relaţia sa cu Securitatea. Aflat la o şcoală de vară a PD, preşedintele acestui partid, Emil Boc, a spus însă că cei care au făcut poliţie politică vor fi excluşi din PD. Liderul democrat a afirmat că, mai întâi de toate, trebuie să existe dovezi în acest sens, care să poată fi probate de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS).

Anchetă internă la CNSAS
CNSAS va demara o verificare internă pentru identificarea "cârtiţei" vinovate de scurgerile de informaţii din presă. Secretarul Colegiului, responsabil de protecţia documentelor secrete, Ladislau Csendes, a depus, ieri, o sesizare în acest sens, deşi nu-şi pune prea mari speranţe în efectele unei asemenea măsuri. "Să ştiţi că eu am luat de mai multe ori măsuri de prevenire a scurgerilor de informaţii şi, în repetate rânduri, am fost pus la punct de colegii mei", a declarat Csendes, adăugând că CNSAS s-a mai confruntat cu astfel de situaţii, însă, până în prezent, nu a fost luată nicio măsură. Teoretic, cel care se face vinovat de divulgarea de secrete de serviciu riscă în cel mai rău caz să fie trimis în judecată şi condamnat la închisoare de la 1 la 3 ani.

Berceanu: Dosarul meu, secretizat în `98
Ministrul democrat al transporturilor, Radu Berceanu, a susţinut, ieri, că deţine informaţii potrivit cărora dosarul său de urmărit al Securităţii a fost clasificat la categoria "siguranţă naţională" în 1998. Berceanu a spus că singurii care puteau dispune această măsură au fost preşedintele de atunci, Emil Constantinescu, sau fostul şef al SRI, Costin Georgescu. El a avansat două variante pentru motivele clasificării "de-a valma" a dosarelor politicienilor: fie pentru a putea fi folosite ulterior ca instrumente de şantaj, fie pentru a-i compromite pe unii dintre ei.