Străinii umflă dobânzile pe piaţa monetară

Băncile din România cer bonificaţii de peste 46% pentru plasamentele în lei. Cererea mare de lei a băncilor nerezidente, suprapusă peste cea a Ministerului de Finanţe şi a BNR, au dus dobânzile pe piaţa monetară la cote-record.

Finalul de săptămână a fost marcat de o situaţie inedită pe piaţa monetară interbancară (piaţa în care se efectuează operaţiuni de atragere şi plasare de depozite între instituţii bancare rezidente şi nerezidente). Mai exact, nivelul ROBOR (rata medie a dobânzii la care băncile îşi plasează fondurile în lei) a urcat pentru depozitele cu scadenţa la o zi de la 15,09% pe an, la începutul săpâmânii trecute, la 46,13% pe an, la finele ei.

Foame de lei

Rate atât de înalte s-au mai înregistrat în aprilie 2007. În acest context, leul s-a apreciat semnificativ în raport cu euro, ajungând la un curs de 3,67 lei/euro pe interbancar.

Analiştii pun creşterea însemnată a dobânzilor pe seama foamei de lei a băncilor nerezidente, care vor să-şi refinanţeze poziţiile în piaţă.

În plus, Alexandru Nicolaie Chidesciuc, economistul-şef al ING Bank, consideră că cererea investitorilor străini este una neîntemeiată, bazată pe specularea deprecierii cursului de schimb leu/euro.

“Străinii speculează, în momentul de faţă, o depreciere abruptă a leului”, consideră Chidesciuc. La toate acestea se adaugă atragerea de lei de către Ministerul Economiei şi Finanţelor şi de către Banca Naţională a României. “Practic, cererea nerezidenţilor s-a suprapus şi peste atragerea de lichiditate din piaţă, atât a Ministerului de Finanţe, cât şi a băncii centrale”, spune Lucian Anghel, economist-şef al BCR.

Băncile, mai prudente

De cealaltă parte, analiştii consideră că băncile profită de această situaţie în care dobânzile sunt atât de mari. “Nu e o problemă de lichiditate, însă, probabil, băncile şi-au diminuat limitele cu diverse contrapartide din cauza aversiunii la risc induse de criza mondială”, spune Cătălina Constantinescu, analist la ABN Amro.

Totuşi, băncile îşi păstrează o marjă de lichiditate pentru că pe 25 octombrie au loc plăţi la bugetul de stat care vor duce la ieşiri de bani din sistemul bancar.

Deşi nu se aşteaptă o perioadă prelungită cu dobânzi atât de mari, analiştii consideră că, dacă situaţia persistă, s-ar putea să aibă impact în economia reală prin creşterea dobânzilor la creditele acordate populaţiei şi companiilor. În acest context, nu ar fi exclusă chiar reducerea ratei rezervelor minime obligatorii la lei, care acum este de 20% din pasivele băncilor comerciale.