Cum să devii partener cu statul în lucrările publice

Guvernul va aproba săptămâna viitoare normele de aplicare a Legii parteneriatului public-privat, având criterii noi de departajare între ofertanţii particulari. O cotă redusă din profit şi o perioadă mai scurtă de executare a proiectului vor fi principalele avantaje ale particularilor care vor să intre într-un parteneriat cu statul.

Sfatul Băncii Mondiale pentru Guvernul României: Vindeţi termocentralele!

La începutul lunii decembrie, Legea nr. 178/2010 privind parteneriatul public-privat (PPP) va fi completată cu normele metodologice de aplicare, normativ al cărui proiect se află acum în dezbatere publică la nivelul Secretariatului General al Guvernului. Dacă oficialii de la Palatul Victoria speră ca odată cu completarea legislaţiei să se pună capăt speculaţiilor pe marginea asocierii statului cu particularii, oamenii de afaceri văd parteneriatul public-privat ca pe o oportunitate de relansare a economiei. Aşadar, aşteptările sunt optimiste şi de-o parte, şi de cealaltă a „baricadei", chiar dacă la nivelul Comisiei Europene Legea PPP din România a stârnit controverse atât de aprinse, încât era cât pe-aci să ne alegem cu o (nouă) procedură de infringement.

Atenţie la studiul de fezabilitate!

Când autoritatea publică lansează o ofertă de executare a unui proiect împreună cu posibili parteneri privaţi, firmele particulare sunt cele care elaborează studiul de fezabilitate al viitoarei lucrări (de regulă construcţii, infrastructură sau reabilitări). Ce se întâmplă atunci când mai mulţi particulari candidează la acelaşi parteneriat? „Departajarea dintre solicitanţi se face pe mai multe criterii, cum ar fi perioada de operare (durata mai scurtă reprezintă un avantaj), cota de profit cerută (să fie cât mai mică) sau dovada unei relaţii serioase cu un posibil finanţator", a explicat ieri George Mucibabici, preşedintele companiei de consultanţă Deloitte, într-o conferinţă pe tema PPP organizată de „InterCity Magazin". Mucibabici a mai amintit şi de faptul că asistenţa unui proiectant este tot un avantaj pentru solicitantul care doreşte să intre în parteneriatul public-privat. Pe de altă parte, dacă proiectul nu îndeplineşte condiţiile minimale de bancabilitate, acesta nu se mai realizează, chiar dacă există deja înfiinţată societatea mixtă şi lucrurile sunt într-o fază avansată de organizare.

Infrastructura, domeniu prioritar

Întrebaţi ce domenii din economie ar fi prioritare în alegerea viitoarelor proiecte PPP, reprezentanţii autorităţilor publice n-au fost în măsură să amintească alte sectoare decât „veşnica" infrastructură. „Dacă întrebaţi la Ministerul Turismului şi Dezvoltării Durabile, vi se va spune că lucrările de apă-canaliuzare şi drumuri locale sunt prioritare, iar dacă întrebaţi la Transporturi - autostrăzile, drumurile naţionale şi căile ferate", au spus oficialii.

Investiţiile cresc, nu şi deficitul public

În ceea ce priveşte infrastructura de transport rutier şi feroviar, prioritare vor fi rutele de pe Coridorul IV European (Constanţa-Bucureşti-Braşov-Borş), a precizat Aureliu Dumitrescu, consilier în cadrul Ministerului Transporturilor.

În Nota de fundamentare a viitorului act normativ se arată că impactul principal al proiectului îl reprezintă atragerea finanţării disponibile pe piaţă acordându-se o atenţie deosebită investiţiilor care nu determină efecte asupra deficitului bugetar şi a datoriei publice a statului. „Este importantă o dinamizare a procesului de atragere a investiţiilor private în proiecte de interes public de anvergură la nivel naţional şi foarte importante la nivel local. Noile reglementări vor acorda o atenţie specială aspectelor coroborate proiectelor de parteneriat public-privat care implică cofinanţare cu fonduri structurale şi de coeziune - eligibilitatea tipurilor de proiecte, eligibilitatea cheltuielilor, ratele potenţiale de cofinanţare, ajutorul de stat şi posibilităţi de venituri neaşteptate -, aspecte neglijate aproape în totalitate de legislaţia în vigoare", se mai arată în documentul citat.

De asemenea sunt stabilite tipurile de contracte de parteneriat public-privat, astfel:

- „proiectare-construcţie-operare-transfer" (PCOT);
- „construcţie-operare-dezvoltare-transfer" (CODT );
- „construcţie-operare-transfer" (COT);
- „dezvoltare-întreţinere-operare-transfer" (DIOT);
- „reabilitare-operare-transfer" (ROT).

Oficialii prezenţi la dezbaterea de ieri au dat asigurări că Guvernul va adopta aceste norme de aplicare a Legii 178/2010 (Legea PPP) în şedinţa de săptămâna viitoare, astfel încât normativul să fie în vigoare la termenul-limnită de 4 decembrie 2010.

IMPORTANT: Luni, 29 noiembrie, la Bucureşti se va desfăşura Forumul Internaţional de Infrastructură, Dezvoltare urbană şi Arhitectură de interior, organizat de Forum InvestRomânia. Evenimentul va fi susţinut de ziarul „Adevărul" şi revistele „Forbes România" şi „Foreign Policy România" - publicaţii ale Adevărul Holding.

Coordonareanu va mai fi la Finanţe

În baza viitoarei hotărâri de guvern, va fi modificată HG nr. 34/2009, în sensul eliminării din structura organizatorică a Ministerului Finanţelor Publice a Unităţii Centrale pentru Coordonarea Parteneriatului public-privat. Atribuţiile instituţiei de coordonare se vor transfera, la 10 zile după intrarea în vigoare a viitorului normativ, Secretariatului General al Guvernului.