Cum ar arǎta România cu Mircea Geoanǎ preşedinte

Mircea Geoana a vorbit, într-un interviu acordat Adevărul, despre planurile pe care le are dacǎ va câștiga alegerile prezidențiale.

În interviul acordat Adevǎrul Live, Mircea Geoanǎ a spus când s-a hotărât să candideze la alegerile prezidențiale, ce măsuri va lua dacă va deveni președinte și a răspuns unor întrebări privind controversele din jurul său. Redăm integral interviul acordat de Mircea Geoanǎ:

Andreea Traicu: Pentru început, aș vrea să ne spuneți de ce candidați la alegerile prezidențiale și când v-ați hotărât să faceți acest lucru.

Mircea Geoană: Eu îmi luasem gândul de la politica românească, am părăsit-o acum aproape un deceniu, am luat o pauză de la politică, după aia 5 ani la NATO, și vă spun la modul cel mai onest că nu aveam niciun fel de gând să revin, o cunosc și cu bune și cu rele. Am candidat la președinție în 2009, nu a fost ușor, cred că am câștigat și lucrurile au mers într-o altă direcție, deci nu era prima mea prioritate. Dar cred că lucrurile au început să se schimbe odată cu războiul din Ucraina, când am început să scriu și această carte (n.r Bătălia pentru viitorul României). Ușor, ușor mi-am dat seama de faptul că lucrurile nu sunt atât de simple cum păreau. Eu am contribuit din toate puterile la integrarea euroatlantică a României, a fost misiunea mea și a generației noastre, a fost principalul nostru proiect politic în această țară și cred că ne-a unit pe toți. Și am crezut că după aceea, pur și simplu, simpla apartenență la NATO și la UE va duce România mai departe, o va duce într-un alt nivel de dezvoltare, de prosperitate, de influență, de securitate și de pace. Dar lucrurile nu sunt atât de simple, nu cred că am avut vreodată un moment mai complicat după căderea comunismului, se schimbă lumea, se reîmpart cărțile și cred că România, astăzi, cu toată modestia, cred că are nevoie de ceea ce pot eu să aduc: competență, experiență, contacte, entuziasm, optimism. Și de ce am ales să candidez independent este o altă întrebare.

Andreea Traicu: Deci atunci când a izbucnit războiul, când Rusia a invadat Ucraina, atunci v-ați gândit prima dată?

Mircea Geoană: Cartea am scris-o în engleză la început, am vrut să fie pentru un public occidental, sunt prea puține cărți despre România în biblioteci, în librării, foarte puține, prea puține, și inițial am vrut să scriu o carte pentru străinătate, pentru că credeam că este un lucru bun și cred că este un lucru bun în continuare. Dar când am început să scriu primul capitol, “Război și pace”, explicând cum eram la NATO, cum a început războiul, mi-am dat seama, de fapt, că trebuie o carte și în limba română și pentru români și pentru românce. Și în clipa în care am început să mă gândesc ce ar trebui să facem, m-am dus la istoria României, la momentele similare din istoria modernă a României, la cine suntem, la Titu Maiorescu, la formele fără fond, și, practic, s-a născut un fel de proiect pentru România, un fel de viziune pentru România, care, de fapt, era în mine, se sedimentase în timp, dar care cu pretextul cărții, faptul că m-am mobilizat și m-am focalizat pe ea, m-a dus într-o situație în care să-mi dau seama că aș putea să contribui la acest proiect. Deci a fost un proces complicat, după aia evident discuția cu familia, cu prietenii apropiați: "Măi, ne mai băgăm în distracția asta?". Știm cum este, știam că o să fie urât, știam că o să fie cu atacuri, cu încercări de compromitere, dar am zis că până la urmă țara mi-a dat atât de mult, tânăr ambasador în America, ministru de externe, președinte al Senatului. Și cred că obligația de a da ceva înapoi țării a contat în cele din urmă. 

Andreea Traicu: Deci, practic, încă activați la NATO în momentul în care ați luat această decizie?

Mircea Geoană: Intenția s-a conturat. Evident, a trebuit să respect regulile de la NATO, acelea de a fi siguri că ne facem datoria la NATO 100% și de aceea am și amânat foarte mult anunțul. Era destul de mult anticipat în opinia publică și în presa românească și internațională, dar în clipa în care am terminat mandatul împreună cu secretarul general într-o ceremonie frumoasă, atunci am anunțat candidatura mea. Deci gândul despre candidatură s-a înfiripat în ulimul an, un an și ceva, decizia de a candida și anunțul de a candida și intrarea în campanie sau în precampanie au fost făcute după ce am terminat jobul la NATO, după 5 ani, cred eu, de succes la vârful NATO.  

Andreea Traicu: În acest context, cum ați intrat în contact cu entitățile care vă susțin și mă refer aici la cele două mișcări „România Renaște” și proiectul „România 2030” ?

Mircea Geoană: Proiectul „România 2030” a fost primul, eu de mult știți bine că am înființat Institulul Aspen până acum 20 de ani și cred că am făcut un lucru foarte bun împreună cu o vastă comunitate de lideri din toate generațiile și din toate mediile socio-profesionale și atunci când a apărut ideea de a apărea un think thank de calibru în România am fost interesat. Proiectul România 2030 a adunat și încă are profesioniști din toate domeniile, fără niciun fel de abordare politică.

Andreea Traicu: Care sunt persoanele cu care ați comunicat?

Mircea Geoană: Cu doamna Clara Bolintiu, cu Bogdan Belciu, cu cei de la Cambridge, cu cei de la Atlantic Council, cu Dan Negrea de la Atlantic Council, cu care proiectul are un parteneriat pe tehnologie și diplomație digitală. Deci am intrat în contact cu oameni, cu fostul ministru de finanțe din Polonia, cu care sunt foarte bun prieten, deci efectiv este o organizație care s-a constituit ca un think thank regional și cred că acolo am avut primul contact cu dânșii, fără să fiu neapărat cu vreun proiect politic în acel moment. Dar România lipsește din această conversație la Bruxelles și la Washington, nu este niciun think thank românesc care să conteze, niciun om care să aducă idei proaspete pe masă și tot timpul am dorit ca în România să încurajez direct sau indirect formarea unui astfel de platforme.

Andreea Traicu: Această mișcare a fost creată în jurul dvs sau independent și cineva a venit către dvs?

Mircea Geoană: Au venit către mine rugându-mă să îi ajut cu un contact, cu puțină experiență și expertiză, am făcut-o cu plăcere, dar nu înseamnă că în jurul meu, s-a născut dintr-o nevoie și cred că dacă vom avea succes în această campanie prezidențială o să vedeți că și România 2030 și România Renaște vor continua, ele nu sunt efemeride legate de campanie, ele sunt niște proiecte. Așa construiesc eu, ctitoresc lucruri serioase, ăsta e felul meu de a fi, o să vedeți probabil din România 2030, poate cu nume modificat, unul dintre principalele think thank-uri din România, prezente  la Washington și la Bruxelles, și o să vedeți și din România Renaște, o platformă civică cu scop politic și electoral care mă susține, că va rămâne și va fi foarte activă și foarte dinamică și după ce terminăm aceste alegeri prezidențiale,

Andreea Traicu: Cu cei de la România Renaște cum ați intrat în contact ?

Mircea Geoană: Acolo au început dânșii să organizeze solicitându-mi să mă hotărăsc să candidez, așa a plecat, complet diferit față de România 2030. România 2030 a plecat ca un think thank de profesioniști care voiau să contribuie la o conversație intelectuală și profesională despre România și despre regiunea noastră. 

Andreea Traicu: Sunt multe elemente în descrierile celor două asociații, mișcări, pe care le-am ascultat și în discursurile dvs înainte de a vă anunța candidatura și cam în momentul în care au luat naștere, 2022-2023.

Mircea Geoană: Sunt două familii diferite de organizații, ambele civice, cred foarte mult în legătură cu segmentul civic, cu mediile profesionale, mediile academice, cred că și România păcătuiește prin faptul că decizile publice nu sunt făcute în consultare reală cu sectorul privat, sectorul public- evident, decidentul politic- cu sectorul privat și cu mediile civice și profesionale și academice, este un mare păcat. Și de asta deciziile pe care de multe ori se iau în România sunt deficitare. Și de asta nu au foarte mult efect în viața concretă a sociețății. 

Andreea Traicu: V-am pus întrebările de mai devreme pentru că nu este foarte clar momentul în care v-ați început precampania, campania neoficială, pentru că la un moment dat a apărut public un mesaj al purtătorului de cuvânt România Renaște, care vorbea despre campania domnului Mircea Geoană în contextul scandalului legat de Rareș Mănescu și a folosit dânsa acest termen, campanie, deși era luna mai și dvs încă activați la NATO. Așadar, ați anunțat oficialii NATO atunci că este o campanie neoficială în țară pentru dvs?

Mircea Geoană: Nu. Să știți că o organizație ca NATO este o organizație extrem de serioasă și de experimentată și știm să separăm lucrurile foarte bine. Am spus-o și o spun, am intrat în campanie propriu zis anunțând oficial în clipa în care am terminat, în ziua în care am terminat, a doua zi am făcut anunțul. Că oameni din toată țara, bărbați și femei de foarte bună calitate și din Diaspora românească, m-au încurajat să candidez este adevărat. Că România renaște a făcut acest lucru de o manieră sistematică, da, dar decizia mea de a candida și anunțul oficial a fost făcut după ce am terminat jobul la NATO. Iar aici cred că orice formă de a încerca să spui ce, că nu mă gândeam să candidez, da, asta însemna că am sacrificat munca profesionistă, etica muncii la noi la NATO? Sub nicio formă. Și întrebările repetate pe care presa românească le-a pus la NATO, și este firesc să pună această întrebare, au primit același răspuns oficial: Domnul Geoană își face treaba impecabil 100% în poziția de conducere pe care o are. După ce am terminat la NATO,  m-am înscris în această campanie și cred că sunt un candidat independent cu șanse să câștigăm președinția.

Andreea Traicu: Dacă ne puteți spune care sunt restul candidaților independenți pe care România Renaște i-a susținut la alegerile europarlamentare, locale, sau pe care îi va susține. 

Mircea Geoană: Nu știu, întrebați-i pe dânșii, nu e problema mea pe cine susține România Renaște. Mă bucur foarte mult că la lansarea angajamentului meu pentru România, pe care îi rog pe toți care ne privesc să îl citească daca au timp și curiozitatea pe mirceageoană.ro, cred că este un proiect sănătos pentru viitorul României și foarte bine construit și cu mulți profesioniști care au lucrat la el. M-am bucurat, de exemplu, să îl văd pe primarul Ploieștiului, primar independent, Mihai Polițeanu, venind la lansarea anagajamentului meu. În mod evident acolo a existat o anumită sinergie. Am avut discuții cu Sabin Sărmaș, un tânăr politician de toată isprava, am și fost la Cluj, am făcut și un podcast cu el, deci am o predispoziție să fiu alături de cei care candidează independent prin simplul fapt că și eu fac parte din aceeași categorie. Dar sunt absolut convins că și la alegerile prezidențiale, poate la cele parlamentare, România Renaște va continua să susțină pe cine doresc dânșii.

Andreea Traicu: Adică nu ați fost interesat ce alți candidați susține mișcarea care vă susține și pe dvs?

Mircea Geoană: Cred că au fost foarte, foarte consistenți cu statutul și cu misiunea, să susțină candidați independenți, de bună calitate, de bună factură și cred că acest lucru este un lucru lăudabil și vreau să le mulțumesc că au strâns jumătate de milion de semnături într-un mediu nu ușor, cu o legislație electorală care este absolut dintr-o perioadă revolută. Să te duci la oameni să le ceri CNP-ul și adresa și semnături când puteai să faci asta absolut cu semnătură digitală sau mult mai simplu, evident sunt bariere de intrare, pe care actualele partide le pun în fața unor candidați de tipul meu sau altora care vin sau partidelor noi. Uitați-vă, independentul, este efectiv un paria în sistemul electoral legislativ românesc. Nu ai dreptul la nimic, nici la bani, cum au partidele pentru finanțarea campaniei, nici la oameni în secția de vot nu ai voie, ești singurul care efectiv ești de capul tău. Și asta face provocarea să fie și mai interesantă și cred că într-un fel acest curaj de a candida împotriva unui sistem cu mulți bani, zeci de milioane de euro aruncați în presă încercând să anestezieze presa cu enorm de mulți bani, cu bani de la buget, cu foarte mulți primari, cu foarte mulă forță cu mașinării puternice. Deci cu atât mai mult campania mea cu adevărat independentă cred că este interesantă, este o inovație în sistemul politic românesc. Și după 35 de ani, pentru prima dată, poate respectăm Constituția României, care spune că președintele României este președintele națiunii și că nu reprezintă un partid politic. Toți cei 4 președinți din ultimii 35 de ani au fost de fapt liderii expliciți ai partidelor care i-au propulsat la Cotroceni. Hai să încercăm și ceva diferit pentru următorii 15 ani.

Andreea Traicu: O să ajungem imediat și la partea politică, tocmai ce ați vorbit despre finanțare și aș vrea să știu de unde este finanțată campania dvs? Cine strânge banii? Dvs? Asociația România Renaște?

Mircea Geoană: Din donații. Până pe 24 octombrie, conform legii, resursele pentru campania mea sunt strânse prin "România Renaște", totul este transparent, sunt donații de la cetățeni, de la firme, și acolo a fost presiune mare pe companiile care voiau să mă susțină, au fost intimidări și insinuări. Vreau să-i felicit pe donatori, sunt vreo 800-900 de cetățeni

Andreea Traicu: Cine a făcut aceste intimidări?

Mircea Geoană: Guvernul și instituțiile sale. Încă o dată, după aceste alegeri putem spune mai precis cum s-a întâmplat, dar vreau să felicit pe cei care cred că sunt vreo 800-900 de donatori până acum.

Andreea Traicu: Pentru că vorbeați de transparență, ne puteți da câteva nume, spre exemplu cei care au făcut cele mai mari donații, persoane fizice sau juridice?

Mircea Geoană: Acest lucru va fi făcut conform legii, nu avem absolut nimic de ascuns, totul este absolut transparent, avem un filtru de integritate foarte puternic, care funcționează, iar începând cu data de 24 octombrie, intrăm într-o altă etapă în care campaniile prezidențiale sunt legiferate diferit în care vom avea un mandatat financiar, donațiile și împrumuturile sunt permise de lege, vor fi trimise la Autoritatea Electorală Permanentă. O parte din ele vor fi rambursate conform legii, deci până în 24 suntem pe un sistem de donații transparent, de fundraising, cum a făcut și Nicușor Dan în campania lui, cum au făcut și alții, nu e nimic diferit. Iar după 24 intrăm într-o situație de legislație cu timp de antenă, la radio, la tv, cu finanțare care este extrem de bine rânduită. Doar persoanele fizice pot să doneze, vă încurajez să donați pentru campania mea, nu avem banii celorlați, avem nevoie de sprijin, am nevoie de sprijin de la cetățeni, de la companii mai mici mai mari, din Diaspora.

Andreea Traicu: Deci nume nu vom afla acum? După campanie?

Mircea Geoană: Veți afla, după campanie veți avea o listă completă a acestora și nu vreau să-i expun pe unii dintre ei, să știți că există în continuare și cine se preface că nu știe că România este un mediu democratic cu foarte multă ostilitate din partea celor la putere, înseamnă că nu cunosc sau nu recunosc adevărul din România, apropos de această prestigioasă publicație și această organizație de presă de prestigiu. 

Andreea Traicu: Bani ați împrumutat sau intenționați să împrumutați pentru campanie?

Mircea Geoană: Da, bineînțeles

Andreea Traicu:Ne puteți spune de la cine?

Mircea Geoană: Legea spune foarte clar că te poți împrumuta sau primi donații doar de la persoane fizice, deci încă o dată apelul meu este pentru cei care vor să susțină campania noastră și un președinte independent să o facă, și de la instituții financiare și de credit cred că spune legea, deci de la bănci sau de la instituții financiare de credit. 

Andreea Traicu: Intenționați să vă îndreptați către astfel de instituții?

Mircea Geoană: Da, dacă permit, pentru că și acolo e o chestiune, vorbind cu băncile mai mari, care în mod normal ar trebui să te împrumute, au spus „nu, nu, nu, nu, politica miroase urât și avem o politică că nu putem împrumuta”, deși legea românească o spune explicit, și de accea o să mergem către instituții financiar bancare sau de credit care o să facă acest lucru și la persoane fizice. Poți împrumuta de la persoane fizice într-un cuantum stabilit de lege, iar după cred că 90 de zile, ceea ce este decontabil prin lege poți da înapoi împrumutul. Evident, restul sunt donații.

Andreea Traicu: Aveți în minte vreo persoană fizică sau mai multe către care să vă îndreptați să ne spuneți și nouă ?

Mircea Geoană: Am multe și poate și unele care se uită acum la noi. Deci, încă o dată, fiecare campanie este specifică. La mine singurul lucru care aș vrea să fie clar pentru toată lumea, că totul este transparent, mă bazez pe oamenii care vor să aleagă un președinte independent și nu pe banii noștrii dați la partide și din firmele de casă ale partidelor politice pentru că de acolo se finanțează dânșii. Și m-aș bucura să văd aceeași insistență din partea presei întrebându-i și pe dânșii de unde au banii, pe ce îi cheltuiesc, și dacă cumva legea finanțării partidelor a spus că este nevoie să dai 90% din bani pentru presă și nu să investești în instituția partidului respectiv, în tabere de vară pentru militanții tăi, în dezbatere ideologică și din păcate partidele noastre au pervertit aceast lege și cred că trebuie schimbată după alegerile parlamentare și prezidențiale.

Andreea Traicu: La un moment dat, în programul România Renaște, este o mențiune referitoare la finanțarea care ar putea veni din surse externe.

Mircea Geoană: Legea românească interzice finanțarea campaniei din exterior, doar cetățeni români și doar persoane fizice românești, legea interzice donații din exterior. 

Andreea Traicu: Dar această mențiune este în programul România Renaște. Cum se delimitează? 

Mircea Geoană: E altceva, este un ONG care se poate finanța și se finanțează din surse legitime. Încă o dată, sunt două legislații diferite, distincția este că pe 24 începe campania prezidențială oficială care are o altă legislație specifică acestei zone. Înainte de această chestiune, ONG-urile se pot finanța din surse legitime, evident, atât din țară cât și din străinătate, nu este niciun fel de problemă, este perfect legal și este practicat de toate ONG-urile din România, cele care au și credibilitate să primească astfel de finanțări. 

Andreea Traicu: Cu cine veți face echipă dacă veți câștiga alegerile? Mai este foarte puțin timp.

Mircea Geoană: Voi face echipă cu guvernele pe care le voi instala și voi face echipă chiar și cu opoziția, oricât de greu ar fi, rolul președintelui este să reprezinte întreaga națiune și de aceea mă voi uita cu atenție și voi fi respectuos față de votul cetățenilor români la alegerile parlamentare. Este obligatoriu să fii respectuos față de acest vot, este prima obligație a președintelui. Ne vom uita după aceea, evident, și la calitatea candidațiilor la funcția de prim-ministru și a componenței guvernului în zonele cheie pe care le convenim, că avem un parteneriat. Și în al treilea rând, evident, la compatibilitatea între angajamentul meu pentru România și programul de guvernare pe care aceste partide îl propun. Sunt zone de suprapunere, nu cred că nimeni are ceva împotriva digitalizării statului român, sau împotriva cadastrării întregului teritoriu, sau împotriva codificării legislației, sau numirii unor oameni competenți în pozițiile cheie. De aceea, voi lucra pe aceste trei criterii, respectul votului românilor, evident, o chestiune legată de competența celor care vor să guverneze România și o chestiune de compatibilitate a proiectului meu care va fi votat de milioane de români, cu proiectul majorității care merge în Parlament pentru a lua votul de încredere al Parlamentului.            

Andreea Traicu: Nu știu dacă ați văzut listele cu care merg partidele la parlamentare, dar în principal sunt aceiași oameni vechi din politică, care au fost în diverse partide și pe care i-ați criticat de mai multe ori pentru incompetență.

Mircea Geoană: Sunt două lucruri diferite, eu nu pot să dictez partidelor ce oameni să își pună pe liste. Sper să fie oameni onorabili.

Andreea Traicu: Dar dvs. veți nominaliza un premier, poate chiar o persoană dintre cele pe care le-ați criticat pentru incompetență. O veți face?

Mircea Geoană: Sigur, poate că între timp înțeleg că românii au așteptări diferite. Primul ministru este o persoană, dar sunt și alți oameni importanți. Vă dau un exemplu de persoană pe care o prețuiesc foarte mult și, într-un fel, moldovenii din Republica Moldova și-au dat seama că au în față un om foarte competent: Anca Dragu, care a fost cel mai bun ministru de finanțe din ultimii ani. Și cred că nu am fi fost în situația actuală cu Anca Dragu ca ministru de finanțe, să avem deficite atât de periculoase și un risc macroeconomic atât de sever pentru România, inflație, puterea de cumpărare a populației și pentru prețul creditului sau cel la care ne împrumutăm. Ea este astăzi guvernatorul Băncii Centrale. Eu, dacă aș fi în locul partidelor, fie că este USR, PSD, PNL sau oricine va face parte din viitoarea majoritate, m-aș uita la exemplul generic Anca Dragu. Veniți cu oameni serioși, în special la finanțe, la fonduri europene, pentru că bătălia economică, nu doar cea geopolitică, va fi aprigă la anul, și voi cere primului ministru pe care îl voi desemna să vină cu o echipă cât mai competentă. Să știți că și în parlament, și în administrația publică, și printre primari sunt oameni de nădejde și, chiar dacă sunt mai vechi în politică, nu toți sunt atât de nerăbdători încât să nu poată înțelege că și ei doresc să facă politică.

Andreea Traicu: Eu mă refeream la afirmațiile dvs., pentru că știu că am participat la un eveniment în care ați criticat foarte dur clasa politică.

Mircea Geoană: Am criticat faptul că există, în acest moment, în principalele partide o contraselecție în privința pozițiilor cele mai importante din aceste partide. Asta nu înseamnă că PSD-ul, un partid pe care îl cunosc și l-am condus, nu are foarte mulți oameni buni. Și tineri, și tinere, și oameni mai experimentați. PNL-ul la fel, deși are acum o dificultate masivă, din cauza faptului că este foarte legat de actualul președinte, și asta atârnă greu pentru ei, electoral, și pentru domnul Ciucă. Au foarte mulți oameni serioși și nu vreau să intru acum în nume. Am menționat-o pe Anca Dragu pentru că este plecată din România, deocamdată. Vreau să o aducem înapoi pe Anca, pentru că este unul dintre cei mai buni profesioniști cu care am lucrat în acești ani. Deci, sunt convins că există resursă umană, și dacă nu, să împrumute, pentru că există foarte multă lume competentă în România, din diaspora, din instituțiile internaționale, din țară. Sunt oameni de la nivel local foarte buni, care pot fi aduși la centru. Cred că acest lucru poate fi solicitat și cred că aceste partide vor înțelege că vom avea de salvat economia românească anul viitor și va fi foarte greu. Vom avea de luptat și geopolitic, cu Rusia, care vedeți cât de agresivă devine, atât în Moldova, cât și la noi și în alte părți. Avem în față lucruri grele de făcut, lucruri importante: să transformăm statul român, economia, contractul social, să ne uităm la educație și la sănătate. Eu înțeleg că există scepticism, inclusiv în glasul și privirea ta, Andreea, pentru că mulți promit în campanie, iar românii sunt dezamăgiți și nu mai cred pe nimeni. Eu vă spun un singur lucru: am revenit în politica românească pentru a aduce o schimbare adevărată. Nu am venit să mă aflu în treabă aici, nu am venit doar să adaug ceva în CV-ul meu – nu am nevoie, este suficient de bogat. Am venit să facem treabă în România, am venit să schimbăm lucrurile în România și fac un apel către toți cei din partidele existente sau cele viitoare, din parlamentul viitor, din aleșii locali, din mediul local, din mediul civil, din presa românească, să vină alături de mine pentru a încerca să schimbăm lucrurile în bine. Acesta este sensul campaniei mele și al candidaturii mele independente la președinția României.

Andreea Traicu: Ați schimba lucrurile în bine alături de Marcel Ciolacu ca premier, dacă ar strânge în jurul lui o majoritate?

Mircea Geoană: Încă o dată, nu îmi place să mă hazardez în enunțarea de nume și de ipoteze, nu știu. Poate că ajunge președinte; dacă ajunge cu domnul Simion în turul doi, câștigă Ciolacu. Cred că ar fi un dezastru pentru România să avem un AU|R la 20% și partidul Dianei Șoșoacă, care are voie să candideze acum la Parlament, cu 10%. Să ai un Parlament cu 30% forțe pro-Moscova în parlamentul viitor. Poate că o să fie el, poate că o să fie altcineva. Și la liberali, cine poate să spună că domnul Ciucă o să fie următorul lider sau candidat de prim-ministru? Nimeni, că toată lumea mizează pe o schimbare de conducere la PNL, după aceste alegeri. Nici la USR lucrurile nu sunt foarte clare. Deci, ideea de a spune pe cine pui de acolo, eu spun care poate fi majoritatea; majoritatea va fi cea care va reprezenta și votul românilor și elemente de competență și elemente de compatibilitate cu programul meu politic. Este absolut decent ceea ce propun eu, este de bun simț, va fi transparent și atunci vom putea decide care este cea mai bună persoană să formeze guvernul, și cei, și cele, sper mai multe femei, pentru că astăzi este ridicol cât de puține reprezentante feminine avem în guvern și în parlament: 18%, cel mai prost nivel din Europa. Vom lucra și la companiile de stat, pentru că ele produc astăzi, apropos de deficite, 5-6 miliarde de euro pe an, gaură, sunt de 2 ori mai ineficiente decât sectorul privat. Și insistă să îi țină pe acești oameni, care sunt oamenii lor de casă, și la Transelectrica și în alte zone, și pierd aproape 1 miliard de euro din banii de PNRR, pentru că acești oameni, politicienii de astăzi, refuză să depolitizeze companiile de stat, așa cum, pe bună dreptate, ne cere Comisia Europeană. Și acolo voi fi intransigent cu dânșii: puneți oameni competenți! Pot fi decomandați de voi, dar nu puneți oameni de casă, care se apucă să facă o firmă de energie, o vând pe bani de PNRR, fac bani și pleacă. Nu este ok! Nu poți să ții o țară întreagă în situația în care, după Norvegia, e țara cu cea mai multă energie și independență energetică, și eu plătesc preț la energie de 2 ori mai scump decât în Polonia și de 3 ori mai scump decât în Germania. Este aberant, de ce? Pentru că aceste companii de stat sunt prost conduse și sunt mulse de foarte multe ori de politicieni și de grupuri de interese din spatele lor. Cred că jurnaliștii știu aceste lucruri și sper că aceste lucruri să fie schimbate în bine după ce voi câștiga președinția.

Andreea Traicu: Când vă întrebam mai devreme de echipă, mă refeream la echipa de la Cotroceni. Pe cine vreți să luați cu dumneavoastră?

Mircea Geoană: E o listă de oameni foarte competenți, oricum va fi o listă paritară, bărbați și femei. Vreau să dau un exemplu la președinție, sper că și guvernul, și parlamentul să aibă mai multe doamne și domnișoare în funcții importante ale statului român. Nu este o chestiune doar de egalitate de gen, ci de eficacitate. Este și o chestiune morală; este clar că rolul femeii în societatea românească este în continuare unul care nu este potrivit cu ceea ce înseamnă o societate modernă și incluzivă și cred că de la președinte trebuie să înceapă exemplul. Sunt și câteva instituții noi pe care le propun, pe care le voi discuta și cu parlamentul, și cu viitorul guvern, un birou de securitate economică. Astăzi, securitatea energetică, cea cibernetică și cea agroalimentară sunt discutate într-un fel la guvern și în alt fel la CSAT. Nu este normal, nu sunt două lucruri diferite, securitatea țării este indivizibilă. Ar fi o echipă mixtă și acolo voi discuta cu prim-ministrul să punem oameni potriviți; vom alege împreună. Nu președintele pune pe tabla de șah toți colaboratorii, dar pot să vă spun sigur: vor fi oameni competenți. Vreau să aduc oameni și din diasporă, vreau să aduc pe cineva și cu dublă cetățenie, basarabeni cu cetățenie românească, să dăm un mesaj foarte puternic către cei de dincolo de Prut.

Andreea Traicu: V-ați gândit la niște nume?

Mircea Geoană: Am și câteva nume, îi las un pic să concureze între dânșii ca să poată să ajungă acolo. Dar cred că președintele trebuie să conducă și prin exemplu, nu doar prin forța instituțională. Puterea vorbelor este un lucru care, din păcate, în acești ani de zile, nu a prea fost folosită. A vorbi cu cetățenii, a vorbi cu presa mai des - nu e o critică la adresa actualului președinte- este un mod de a face politică modernă. Eu am trăit mulți ani de zile și în America, și în Franța, la Școala de Administrație Publică, și 5 ani la NATO; știu cum se întâmplă lucrurile în țările dezvoltate. Și apropo de ce vă spun eu acum, să vă uitați cine a câștigat și pe ce temă a câștigat premiul Nobel pentru economie în acest an. Sunt 3 economiști americani ai dezvoltării, oameni pe care îi citesc de multă vreme, care au câștigat premiul Nobel la economie, explicând care este cauza, de ce sunt țări bogate și de ce sunt țări sărace. Explicația este simplă și o împărtășesc 100%: țările bogate sunt cele care au instituții politice și economice de calitate, iar țările sărace sunt cele care au instituții politice și economice de proastă calitate. România se zbate undeva între, într-un fel de pluton al mediocrității în acest moment și trebuie să avem curajul să spunem că sistemul politic, politizarea statului și lipsa de competență în zonele cheie sunt o problemă pentru această țară. Fac un apel de pe acum, către partidele cu care sper să pot colabora, după ce sper că voi câștiga, să înțelegem acest adevăr atât de evident: avem nevoie de oameni mai competenți, atât în zona economică, cât și în zona politică. Și vă mai spun o chestiune, la fel de evidentă: se schimbă modelul economic în toată Europa și în toată lumea. Am pierdut în acești 5 ani de zile 144.000 de locuri de muncă din industria românească. Ne pleacă companiile din România, E.ON-ul ne pleacă. Și evident că nu o să permitem firmei maghiare de stat care lucrează cu Gazpromul și cu rușii la centrala nucleară de la Paks să pună mâna pe E.ON; nu se va întâmpla. Dar prima întrebare este: de ce pleacă E.ON-ul din țara asta? Prima obligație a președintelui sau a prim-ministrului este să pună mâna pe telefon și să intre în contact cu șeful de la E.ON și să spună: „De ce ați plecat?” Și el va spune că se schimbă legislația peste noapte, că nu se respectă cuvântul dat pentru sectorul privat. Acest lucru este valabil și pentru firma nemțească, și pentru micul antreprenor. Este nevoie să schimbăm mult mai mult în România și cred că neutralitatea mea politică, independența mea față de modul de lucru al partidelor este o garanție că am putea să încercăm să facem lucrurile mai curajoase, sistematic și cu efecte mai mari pentru viața cetățenilor noștri.

Andreea Traicu: Vorbeați mai devreme despre echipa pe care o veți construi în jurul dumneavoastră și de oameni competenți..

Mircea Geoană: Inclusiv de la NATO mă gândesc, de la UE sunt câțiva oameni foarte buni. Nu neapărat în echipa mea, ci chiar și în echipa extinsă. De exemplu, noi am uitat să folosim echipa excepțională care a făcut președinția la Consiliul UE al României; a fost atunci o echipă formidabilă, echipă extinsă, pentru că în timpul președinției trebuie să triplezi dimensiunea celor care lucrează din toate instituțiile publice. Din păcate, când s-a terminat președinția, doamnele și domnii s-au dus acasă. Acolo au început să îi capacească cei care erau geloși, alții au aplicat la funcții în Europa, deci avem un ecosistem de competențe în sectorul public din România, iar cei care au făcut președinția la Consiliul UE sunt excepționali.Am colegi și colege români cu care am lucrat la NATO, care sunt formidabili de buni. Sunt români și românce care sunt în companii internaționale pe care trebuie să îi ajutăm să urce mai sus în ierarhia acelor companii. Avem oameni din diaspora care vor să candideze la Parlamentul din Italia sau Spania sau în Congresul american. Deci cred că, dacă vii și spui „hai să aducem competența și să sprijinim românii, indiferent unde s-ar afla”, România ar avea o influență mai mare, o economie mai puternică și mai puțini tineri care o să plece din România în diaspora.

Andreea Traicu: Potrivit articolului publicat de context.ro pe 15 octombrie, în care se arată faptul că site-ul dvs., mirceageoana.ro, era deținut în anul 2018 de New Machiavelli Communication SRL, deținut la acea vreme de doamna Ana Maria Cătăuță, fosta dumneavoastră consilieră. Ce atribuții are dânsa în campania dumneavoastră?

Mircea Geoană: Cred că site-ul e administrat acum de România Renaste și acum trece direct pe numele meu. În campanie sunt alte reguli; lucrez de mulți ani de zile cu Ana.

Andreea Traicu: Va face parte din echipa dvs. apropiată de la Cotroceni?

Mircea Geoană: De la Cotroceni nu, echipa extinsă, da, este un deputat PSD, în continuare.

Andreea Traicu: Este coordonatoarea dvs. de campanie acum?

Mircea Geoană: Nu, avem o echipă extinsă, mă bucur foarte mult că în echipa noastră, inclusiv în relația cu presa, Liviu Iolu ni s-a alăturat acum și vreau să îi mulțumesc și lui, și Sandei Nicola, care ni s-a alăturat, Alina Achim. Avem mulți oameni. Cu doamna Cătăuța în echipa extinsă ne mai sfătuim, dar separăm lucrurile; este în continuare deputat PSD, face o treabă foarte bună ca deputat de Bacău, și de asta ne respectăm diviziunea muncii și regulile care funcționează în democrația românească.

Andreea Traicu: Cu domnul Felix Rache colaborați, oficial sau informal?

Mircea Geoană: Mă văd cu el, mă sfătuiesc cu el, mi se pare unul dintre cei mai inventivi și creativi oameni pe care i-am întâlnit, suntem prieteni vechi, o știu și pe Janina, pe soția lui, am încercat să îi ajutăm când au mai fost mici probleme de sănătate. Da, mă sfătuiesc cu el, dar nu are un rol explicit în campania mea, dar da, sunt mulți oameni cu care mă sfătuiesc.

Andreea Traicu: Dar pe viitor ar putea avea un loc în echipa dvs.?

Mircea Geoană: Este mult prea devreme să spunem cine și ce va face. Spun un singur lucru: evident, echipa care m-a ajutat direct sau indirect va rămâne în echipa mea pentru mulți ani de zile. Foarte multă lume din țară, Anda Păscăriu, Simona Neumann, oameni excepționali care nu vor să facă politică, nu vor să vină în administrația statului român, cred în proiectul Mircea Geoană. Aceștia sunt oameni cu care voi rămâne în echipă mulți ani de zile de acum înainte, pentru că loialitatea echipei față de mine și a mea față de echipă este importantă. Apoi, vom vedea cine pe ce poziție, sau nu, va continua să lucreze cu mine.

Andreea Traicu: La ora 14:00 am văzut că aveți programată o conferință de presă la un nou sediu al campaniei. Este închiriat acest sediu?

Mircea Geoană: Da, de pe piața imobiliară, avocații noștri știu de la cine este închiriat. S-a închiriat un imobil frumos, doar parterul, și pentru două luni de zile ne vom desfășura campania acolo, pentru că, repet, campania prezidențială este legiferată diferit din 24, și pentru, sper eu, mai mult de 4 săptămâni și în turul doi. Am închiriat pentru o scurtă perioadă de timp. Am căutat foarte multe soluții, a apărut aceasta, sunt foarte mulțumit și sper să vă placă sediul nostru de campanie.

Andreea Traicu: Ne puteți spune cine e proprietar?

Mircea Geoană: Cred ca avocații știu.

Andreea Traicu: Aș vrea să ne uităm acum și spre justiție, un domeniu foarte important în România. Cum ați evalua dvs. funcționarea instituțiilor din justiție și activitatea actualilor șefi de parchete? Credeți că președinții ar trebui să aibă atribuții mai mari în numirea șefilor de parchete?

Mircea Geoană: Nu pot să fac comentarii profesionale atâta timp cât nu am toate informațiile, căci înseamnă că facem comentarii din presă și acest lucru nu este firesc pentru un candidat.

Andreea Traicu: Vă referiți la evaluarea șefilor de parchete?

Mircea Geoană: Da, nu pot să spun acest lucru. Evident că, după ce, eventual, câștigăm această chestiune, o să ne uităm la modul cel mai serios. Cine își face datoria va câștiga clar, în toate zonele; cine își face treaba va continua să își facă treaba. Nu vine președintele să schimbe lucrurile acolo unde funcționează. Noi avem o problemă la partea de guvernare, la partea politică, și acolo trebuie să ne concentrăm atenția. În schimb, președintele trebuie să fie cel care, conform Constituției, veghează la a asigura independența justiției. Aici este o chestiune pe care sunt extrem de hotărât să o fac.

Andreea Traicu: Este independentă justiția de politică acum?

Mircea Geoană: Măcar suspiciunea că nu este independentă nu este sănătoasă. Și au existat suspiciuni și la decizia Curții Constituționale și la alte decizii. Eu vreau să fiu sigur că justiția va fi lăsată să își facă treaba profesionist.

Andreea Traicu: Ce schimbări aveți în vedere în sensul ăsta?

Mircea Geoană: În primul rând, vreau să fac munca justiției mai ușoară pentru justițiabili. Noi tot vorbim despre justiție prin prisma aproape exclusivă a marilor cazuri de corupție, și acolo trebuie să își facă datoria justiția. Cazul Nordis, care sigur se va dezvolta în viitor. Asta e o chestiune care trebuie făcută și acolo pun accent în angajamentul meu pentru România pe partea de prevenție. Ne ocupăm în statul român foarte mult de coerciție, de partea punitivă a statului, și uităm că, de fapt, de multe ori există un context. De asta, digitalizarea administrației înseamnă transparență și mai puțină corupție. O chestiune care pe mine mă frământă, pentru că justiția este un serviciu public existențial, alături de educație, sănătate, ordine publică și securitate națională. Și președintele are un cuvânt de spus acolo. Eu mă uit, de exemplu, la faptul că în Polonia, media duratei procesului este la jumătate față de țara noastră. Procesul administrativ, fie că este de natură penală sau civilă, sau contencios sau arbitraj, de aceea dintre propunerile mele este codificarea legislației, să eliminăm tot ce înseamnă legislație redundantă care se bate cap în cap, neabrogată, legi promulgate fără ordin de ministru ca să le aplice, legi din ’67 care se bat cap în cap cu 5 legi făcute după anii ’90. Intenția mea este să ajutăm justiția, să o digitalizăm, să îi dăm resurse pentru a face viața justițiabilului român mai bună. Țăranul amărât care se zbate pentru un pogon ani de zile prin justiție, un antreprenor care abia gâfâie și nu are bani și timp să stea prin justiție. Deci, pentru mine, da, independența justiției, parchete mari, lupta împotriva corupției sunt foarte importante, dar pe mine mă interesează când justiția este, de fapt, barometrul societății, și aici suferim foarte rău. Deci eu aș vrea să vedem redus cât de mult putem durata proceselor, costul proceselor, accesibilitatea pentru omul obișnuit la justiția românească, și aici lucrurile nu funcționează bine. Cred că acolo trebuie să ne îndreptăm atenția, dând protecție, resurse și independență justiției și fiind siguri că îndeplinim condițiile și îi cerem criterii de performanță. Există criterii de performanță OECD și pentru justiție, cu privire la celeritatea proceselor, la consistența cauzelor, deci e treabă de făcut și acolo. Am făcut și dreptul, l-am practicat, am o anumită cunoaștere a ceea ce înseamnă fenomenul de drept, și de aceea cred că justiția va fi, în președinția mea, un subiect extrem de important care se va uita la cetățeanul obișnuit. Acolo este principala problemă și evident să continuăm lupta împotriva corupției.

Andreea Traicu: Cetățeanul obișnuit e interesat și de marea corupție.

Mircea Geoană: Nu spun că nu, dar spun că de multe ori ne concentrăm pe acest subiect important și uităm de faptul că justiția înseamnă mult mai mult decât câteva procese legate de corupție. Ea trebuie să continue cu transparență și cu imparțialitate politică; cred că aici este principalul lucru. Eu cred cu tărie că modul cum funcționează justiția într-o țară este reflectarea faptului dacă acea societate este dreaptă sau strâmbă. Atunci când foarte mulți cetățeni au dificultăți să își găsească dreptatea în justiție, nu pentru că judecătorii sau procurorii nu își fac treaba, ci pentru că efectiv nu au resurse și pierd prea mult timp acolo. Este un cost economic, se numește costul reglementării și al lucrării nerationale la instituțiile statului român. Deci, da, voi fi un președinte foarte implicat, voi lucra cu CSM-ul, voi proteja reputația magistraților. Sunt lucruri pe care președintele trebuie să le facă, așa cum o armată puternică, rezerviștii sunt tratați cu respect. Serviciile de informații, pe care vreau să se termine o dată și în președinția mea, trebuie să nu mai existe suspiciunea că actualele servicii mai sunt tributare vechii securități. Sunt oameni tineri, nu au nimic de-a face cu trecutul. Am lucrat cu dânșii la NATO, i-am văzut cât de buni sunt, cât de respectați sunt, și vreau să le asigur și dânșilor condiții respectuoase față de controlul reciproc între puterile statului, să facem țara să funcționeze conform statului de drept. Și acest lucru nu prea îl aud la contracandidații mei, pentru că toată lumea se grăbește în subiecte relativ mai simple și care poate că sunt mai ușor de comunicat. Eu mă refer la subiecte mai complexe și dificile, pentru că acolo este adevărata problemă. Campania trece în câteva săptămâni și după ne ducem către rezolvarea unor probleme mai structurale ale statului.

Andreea Traicu: În urmă cu 2-3 ani s-a reluat discuția despre modificarea Constituției. Dumneavoastră credeți că este necesar? Dacă da, ce ați schimba?

Mircea Geoană: În cartea mea, pe care sper să o citiți și care cred că este o carte interesantă (nu vreau să îi fac multă reclamă, s-au vândut multe exemplare), vorbesc de Titu Maiorescu și de teoria formelor fără fond. Eu sunt foarte rezervat în a mă repezi, doar pentru că dă bine într-o conversație la un interviu cu presa sau că dă bine în sondaje, să spun că mă repez să schimb Constituția. Eu cred că va trebui să ne gândim foarte serios la ceea ce înseamnă modelul statal al României, astăzi și mâine, și există în teoria constituțională termenul de moment constituțional. Ai idei grozave, dar momentul să nu se potrivească cu populația, pentru că referendumul va decide să nu fie pregătită. În Chile a fost o constituție extrem de modernă, au comunicat prost, au încurcat-o cu alte elemente de politică internă și, la referendum, a picat o frumoasă constituție. De aceea, eu aș pleca ca și în Polonia, cu o chestiune mult mai așezată, în care să pregătim decizii cu privire la modul în care funcționează statul român. Aș începe cu descentralizarea financiară, pentru că Bucureștiul este hipercentralizat și vă dau un exemplu ilustrativ: România are rating de țară astăzi, la Fitch, triplu B minus. Dacă se întâmplă, Doamne ferește, ceva la anul, o scădere internă, un Parlament dominat de populiști și pro-Moscova, un compromis între un partid tradițional și acești oameni, aceea poate să fie o scânteie care să ne ducă să nu mai fim financiabili. Deci, România are triplu B minus. Timișoara, pe care am vizitat-o ieri, are triplu A. Deci, municipiul Timișoara are triplu A, este ca țările cele mai dezvoltate din lume. Atunci, este clar că managementul de la București trebuie modificat, trebuie să dăm mai multă libertate financiară, să colecteze taxe mai mult la nivel local. De asta și alianța mea cu aleșii locali este onestă.

După aceea, va trebui să avem o discuție ca și în Polonia cu reforma administrativ-teritorială, pentru că este clar că județele noastre nu mai fac față nevoilor țării. Ce a făcut Polonia când a redus numărul de voievodate de la 35 la 16? A stat și a modelat această decizie și a făcut-o la început de ciclu politic, iar după aceea, dacă aceste lucruri duc la nevoia de a modifica Constituția, la momentul potrivit, va trebui să o facem și pe aceea. Deci, nu mă repez să mă apuc să spun „modific Constituția” pentru că sună bine. Aceste lucruri nu sunt de campanie, sunt lucruri serioase. Dacă domnul Iliescu și domnul Coposu, doi oameni din două galaxii diferite, au putut în '95 să adune toată țara în jurul mesei, viitorul președinte în persoana mea, voi face un apel către forțele politice pentru un pact, o formă de consensualizare a României pentru următorii 10 ani. Acolo voi pune pe masă și subiectul descentralizării, reorganizării administrativ-teritoriale și modificarea Constituției, cu singura observație: să nu o facem în an electoral. Anul electoral este păcătos, pentru că se dă senzația că cineva vrea să câștige ceva electoral și este un subiect prea important. Un președinte independent, care nu are un interes față de un partid sau de altul, este singurul care poate să medieze o astfel de conversație complicată în societate.

Da, statul român trebuie modernizat și vom face aceste lucruri împreună cu cetățenii, cu partidele politice, cu sectorul privat și cu românii din diasporă. Apropo de diasporă, este ridicol să ai 4 deputați și 2 senatori pentru 6 milioane de români din afară. Trebuie umblat și la legea electorală și la norma de reprezentare. Sunt multe lucruri de făcut, dar cred că la început de ciclu politic este mai credibil să le faci. Președintele este mai popular la început și are o putere simbolică dincolo de scorul pe care l-a obținut în turul 2 și cred că acel moment nu trebuie ratat. Din păcate, discuțiile despre proiectul de țară după ce a câștigat domnul Iohannis împotriva lui Victor Ponta au fost un moment în care s-a încercat o discuție, dar din păcate a fost lăsată de izbeliște în al doilea mandat. Din păcate, nicio conversație profundă transformatoare nu a mai avut loc. Acesta este rolul real al președintelui, care, fiind deasupra intereselor de partid, poate să creeze o conversație și să îi dea acel timp de neutralitate politică care se ocupă de eficacitatea acelei transformări. Acesta este rolul pe care îl văd pentru mine și, dacă este un argument pentru un președinte independent, acesta este un argument foarte puternic în opinia mea.

Andreea Traicu: Pentru că vorbeam despre modificarea Constituției, dumneavoastră ați votat la referendumul pentru familia tradițională?

Geoană: S-a întâmplat ceva și nu mai țin bine minte, nu am putut să ajung, cred că am fost plecat din țară, n-am putut fizic să ajung, aș fi mers și aș fi votat, știu că am lipsit.. 

Mai este ceva, e un subiect care este foarte sensibil în societate. Este o zonă de societate cu valori tradiționale de familie creștin conservatoare pe care eu le împărtășesc. Există o zonă de public, care este în zona progresistă în sensul autentic și este un subiect autentic, este o prăpastie, este o tensiune în societate. De aceea eu sunt extrem de rezervat de a folosi acest tip de conversații în campanii, trebuie să știe lumea unde stă președintele sau candidații la președinție, dar vreau ca acest subiect să îl punem pe masă și să-l discutăm în mod onest în societate. Cred ca România are nevoie de aceste rădăcini și de aceste valori care unele sunt creștine, altele sunt etice și morale de felul lor, dar cred că și cei care au alte preferințe individuale de orice fel trebuie protejați de statul român și trebuie să găsim un just echilibru între o Românie, care majoritar este, astăzi, nepregătită pentru unele dintre aceste propuneri și o parte a publicului din România, care dorește să îmbrățișeze valori diferite. Cred ca acesta este un alt rol important și dificil al președintelui să poată să medieze între părți ale societății care sunt astăzi într-o tensiune evidentă. De aceea, nu ascund faptul că am multe din valorile conservatoare sunt în mine, sunt dintr-o generație care a fost crescută și educată în spiritul familiei, spiritul credinței, dar asta nu înseamnă că sunt refractar sau opac față de elemente din societate și o conversație care este, poate, diferită față de ceea ce fac. Președintele reprezintă pe toți românii. Președintele reprezintă și partidele politice, votanții acestora și oameni de diverse naționalități. Cred că un subiect de care fugim cu toții în România este problema romilor și a modului în care le dăm o șansă să izbândească în viață. Acesta este un subiect pe care îl evităm cu toții, majoritatea românească. În cartea mea, am pagini multe despre acest subiect cu tema grea, e o temă sensibilă de care de obicei politicienii fug, fiindcă este o temă controversată. Nu mi-e teamă de aceste teme, asta vreau să spun și vreau să punem subiecte grele, dificile pe masă și un președinte imparțial față de partide, cred că are șanse mai bune să fie credibil în această mediere și această încercare de consensuarizare a discuției. 

Andreea Traicu: Dar nu acum, după alegeri

Geoană: Mai sunt 5 săptămâni, stați puțin. 

Andreea Traicu: Rămânem tot în zona justiției și aș vrea să știu dacă ați pune în discuție simplificarea procedurilor de extrădare a fugarilor condamnați, cum este și cazul cumnatului dumnevoastră, din postura de președinte, bineînțeles. 

Geoană: Aș face orice să îi aducem pe toți acasă, de la Sebastian Ghiță până la cumnatul meu. Cine a încălcat legea trebuie să plătească. Procedurile nu le cunosc, probabil trebuie simplificate, trebuie să facem acest lucru. N-am niciun fel de intenție de a oferi clemența președintelui pentru nimeni, indiferent cum se numește. Legea este una pentru toți și trebuie aplicată pentru toată lumea în mod egal.

Andreea Traicu: Ați mai vorbit cu domnul Costea, dumneavoastră sau familia dumneavoastră?

Mircea Geoană: Nu. 

Andreea Traicu: Aș vrea sa trecem la următorul subiect acum. Digi24 a publicat o anchetă în care susține că un grup de firme- Sociallite - ar fi plătit reclame pentru una dintre asociațiile care vă susțin, dar și pentru fundația Renașterea. Ar fi în spatele unor acțiuni de discreditare a Elenei Lasconi, Nicolae Ciucă și ale lui Sebastian Burduja. 

Mircea Geoană: Sebastian Burduja? Dar ce are Sebastian Burduja? E un tânăr foarte ok. Ce să avem noi cu el? Sau cu doamna Lasconi? Eu fac campanie pozitivă.

Andreea Traicu: Aveți vreo legătură cu această firmă pe care am menționat-o?

Geoană: Știu că a existat o relație contractuală, nu avem de a face, această firmă este o firmă independentă, nu lucrează pentru noi. Dacă există ceva, întrebați-i pe dânșii, eu nu sunt promotorul unei campanii negative. Eu cred că sunt cel care, și aici puteți să vedeți cu ochiul liber, eu sunt subiectul unei campanii de defăimare și linșaj mediatic fără precedent. Dacă a vazut cineva acum cantitățile de dezinformare, de compromitere de la posturile de televiziune, care, evident, sunt plătite să facă aceste lucruri. Dacă cineva pune întrebarea asta despre nu știu cine și îi pune întrebarea cine este în spatele atacurilor împotriva mea, înseamnă că există o mică dificultate de proporție a acestor chestiuni. Principala țintă a acestor campanii sunt eu în această campanie și în cea de compromitere, și de afară, și de acasă, bani grei plătiți la presă pentru acest lucru. Sunt campanii împotriva unui candidat care le strică feng-shui-iul oamenilor ăstora, îi deranjez și de asta sunt ținta atacurilor de la toate personajele pe care dumneavoastră le menționați și de la partidele acestora. 

Andreea Traicu: Am menționat o televiziune, un site al unei televiziuni, este o anchetă. N-ați negat.

Geoană: N-am nimic de a face cu astfel de campanii, eu fac campanii pozitivă, așa sunt învățat, așa o fac, așa o să fac întotdeauna.

Andreea Traicu: Era la un eveniment al dumneavoastră prezent un personaj care avea legătură cu aceste firme, Andrei David, director general al  Handyman, care este o firmă și în legătură cu Sociallite. Îl cunoașteti pe domnul Andrei David.

Geoană: Cred că l-am întâlnit de câteva ori. Dar încă odată, este o întrebare pe care trebuie sa o puneți dânșilor. La evenimentele mele vin mii și mii de oameni.

Andreea Traicu: Este o coincidență?

Geoană: Nu este niciun fel de acțiune coordonată de către campania mea, sunt atacuri negative, dacă vreți să vedeți atacuri negative și cei de la Google au desconspirat niște firme de prin Satu Mare legate de PNL care fac aceste atacuri. Dacă cineva vrea să sape pe bune, cine face campania negativă contra cui, cred că o să găsiți campanii împotriva mea peste tot. Și, evident, hoțul strigă hoțul și cei care mă atacă încep să zică că Geoană face campanii negative. Eu încerc să mă apăr din răsputeri de atacuri din toate direcțiile și care sunt convins că nu vor influența în proporție prea mare alegătorii și care se pot uita, cine este mai pregătit să conducă România pentru următorii 5 sau 10 ani de zile.

Andreea Traicu: Săptămâna trecută au apărut în presă niște înregistrări cu domnul Marian Vanghelie, de unde reiese că a strâns 200.000 de semnături pentru campania dumneavoastră. 

Geoană: Este o minciună. Campania noastră a strâns 500.000 de semnături toate prin România Renaște, toate prin volunatarii noștri. Nu este nicio relație cu domnul Vanghelie, nu am mai vorbit cu el de 8 sau 9 ani, de când am ieșit din politica românească. 

Andreea Traicu: Nici dumneavoatră, nici familia dumneavostră?   

Geoană: Nimeni nu a avut contact cu dânsul.

Andreea Traicu: Aș vrea să mergem puțin în zona de Securitate și Apărare Națională.

Geoană: În sfârșit, credeam că întrebați de acum 20-25 de ani în urmă. A pus un site. Apropo de site-uri, sunt simpatice și modul în care se pun întrebările... A început cineva o anchetă cum am fost eu angajat la Externe în 1990. Le reamintesc celor care fac asta, a mai fost în campanie din 2009. 

Andreea Traicu: Discuția aceasta?

Geoană: Orice discuție. Și faptul că se întorc la chestii de acum 15 de ani de zile, vizită la Moscova, nu știu ce..Vanghelie, toate lucrurile astea sunt cioabe reîncălzite, pur și simplu. Suntem în 2024, după 5 ani la NATO, probleme complicate în fața noastră și dacă astea sunt singurele lucruri pe care le au împotriva mea, mă simt destul de relaxat și de senin în a merge înainte și a câștiga aceste alegeri. 

Andreea Traicu: În domeniul Securității Naționale aș vrea să știu dacă ați vrea schimbarea legilor Securității Naționale?

Geoană: Da! Eu cred că obligația președintelui, deși, cred că obligația președintelui a dispărut de a veni în fața Parlamentului după ce câștigă alegerile cu o strategie privind apărarea națională. Da, intenția mea este să vin în fața Parlamentului cu o strategie de Securitate Națională actualizată, experiența de la NATO îmi dă enorm de multă expertiză și de autoritate în a spune da, problemele de securitate ale României sunt vaste, sunt multidimensionale.

Andreea Traicu: Ne dați câteva exemple de modificări pe care le-ați propune?

Geoană: Am spus de Biroul de Securitate Economică pe care îl vom face împreună cu Guvernul. Este o primă formă operațională. Sistemul Energetic, Gridul Românesc cât de vulnerabil sunt la atacuri cibernetice. Sistemul bancar, iarași este vulnerabil la atac cibernetic. Spitalele noastre au fost atacate în mod repetat, asta este o chestiune și de securitate națională, dar și o chestiune de buna funcționare. Deci relația cu Guvernul și președinția trebuie să fie impecabile. Securitatea Agroalimentară, ați văzut ce s-a întâmplat cu grânele din Ucraina acum un an de zile. Sunt chestiuni care au de a face cu Securitatea Națională. De aceea, nu o să transform eu statul român pe care îl vreau democratic și eliberat de orice formă de militarizare inutilă într-un stat modern și suplu. Dar asta nu înseamnă că în strategia de Securitate Națională a României actualizată pe care o voi actualiza permanent nu stă pe loc. Cea care a fost aprobată acum 5 ani de zile este bunicică, are și ceva reziliență în societate, un subiect important, dar cred că cea pe care o voi propune Parlamentului va fi cea mai modernă și actualizată și, da, cred că este nevoie de a ne uita dacă legislația din spatele acestor instituții este actuală sau nu. Și vom face subiecte delicate, de asta legile MAPN-ului pentru a da jos dronele sau a pune sub comanda NATO trupele românești au întârziat, pentru că ele au fost în pachetele cu cele ale serviciiilor. Atunci s-a creat o dificultate politică și era un cartof fierbinte și partidele au început să zică: Nu, nu, e la tine. Cred că vor un președinte independent, care se ocupă de Securitatea Națională a țării și de pacea acestei țării. Este un subiect complicat, îl punem pe masa, îl discutăm și tranșăm. Deci, nu voi fugi de subiecte complicate, că este normal ca statul român să fie modern în fața unor amenințări de Securitate incredibil de complicate și de risc de terorism. La adresa proiectelor noastre din Marea Neagră credeți că va fi simplu să facem exploatarea de gaze sau firmele de eoliene pe care vrem să le facem acolo? Cablul submarin care leagă Georgia de România și cu curent continuu, și cu gaze, și cu fibră optică, putem să le protejăm? Cum să lucreze președintele separat de Guvern și de autoritățile publice? Mâine voi fi la Constanța și voi discuta cu cei din port cum putem să facem să creștem portul Constanța pentru a putea deveni o poartă de intrare și mai mare. Deci, voi fi un președinte destul de explicit, spunând că Securitatea Națională are astăzi o dimensiune modificată și ceea ce am făcut la NATO pe cyber, pe reziliență, pe tot ce înseamnă inovare, folosirea tehnologiei, folosirea AI-ului pentru Administrația Publică din România. Sunt lucruri pe care le știu și le aduc înapoi, sper eu, pentru a avea o Românie mai modernă și mai capabilă să își apere interesele și Securitatea Națională.

Andreea Traicu: Cum vedeți relația cu Uniunea Europeană de până acum, ne-am impus punctul de vedere? Ce am fi putut face?

Geoană: Cred că suntem prea docili. Asta e cuvântul, suntem niște copii cuminți, care nu cred că au prea multe inițiative. Asta nu este o jignire la adresa diplomaților români, eu cred că mulți încearcă să facă lucruri, dar cred că politic este o formă de a nu deranja pe nimeni. Nu văd să ne batem pentru interesele noastre. Nu văd o soluție românească venind pentru nimic. N-am văzut o idee românească în discuția despre energie, iarna trecută, în discuția despre migrație, care este foarte puternică. Vorbește lumea la București, dar România nu știe să își apere interesele în Uniunea Europeană. Faptul că președintele României reprezintă România la Consiliul European, este o propunere să schimbăm modul în care funcționează problematica europeană în România. De aceea, Consiliul pentru Afaceri Europene este exact cel de la francezi, unde între Palatul Elysee și Cotroceniul nostru este un consiliu care lucrează împreună. Vreau să pregătim pozițiile României mai bine, vreau să ne batem, vreau să facem jocul sofisticat pe care alții îl joacă. România nu joacă jocul sofisticat al UE. 

Andreea Traicu: Cum ați fi abordat dumneavoastră problema Schegen?

Geoană: Cred că ar fi fost rezolvată de mult și fără să mă laud. 1 pentru că avem dreptatea de partea noastră, trebuia să intrăm la 7 ani după aderare, conform tratatului. 2, în relația cu Austria, chiar și cu Olanda înainte, România cred că a fost cam sfioasă în a-și folosi toate pârghiile și elementele de convingere sau de condiționare și cred că s-a făcut un lucru foarte prost. Vreau să terminăm și aderarea la OECD, eu am început acum 20 de ani și nu pot să înțeleg. Au intrat toți numai noi nu. Ce s-a întâmplat, domnule? Este vorbe de lipsă de consecvență și de competență la București. Vreau să aducem din nou România în consiliul de securitate ONU, ultima oară am fost în 2004. Am încercat odată. Ne bat țările baltice la influența la nivelul de ONU ? Asta am ajuns să fim. Deci, politica externă a României este o politică timidă. Este o politică corectă, nu supărăm pe nimeni, nici pe ălă, nici pe ălă, dar din punct de vedere al apărării intereselor mele, România este o țară care are o valență de putere multiregioanală și în Balcani și în Europa Centrală, și în Marea Neagră și în Orientul Mijlociu. Acest rol al diplomației aduce investiții. Ambasadele noastre fug de oameni de afaceri români, le este frică să îi ia de mână să îi ajute.. de ce? Nu știu de ce.. diplomație economică nu facem..lasă treaba asta cu avioanele, că toată lumea a caricaturizat-o, nu asta e ideea, evident că trebuie să luăm oameni de afaceri după noi. Copy Paste-ul ăsta pe care îl aud și de la Prim-ministru. Politica externă românească trebuie să servească interesele generale ale țării, de securitate, de prosperitate, de investiții, de exporturi și de imaginea României. De asta propun în angajamentul meu în consiliu public privat pentru imaginea României, care se duce în sectorul privat și exportatorii și instituțiile statului. Deci, dacă aduc ceva la modul cel mai serios, respect pentru România. Vreau să intrăm în triunghiul de Weimar, de 30 de ani stă Polonia, Germania și Franța acolo, cum să nu fie și România? Am și vorbit cu liderii celor trei țări. Sunt lucruri pe care trebuie să le facem și le vom face pentru că cunosc jocul și îi cunosc pe toți. Deci nu cred că e o problemă să vorbești cu oricare dintre acești lideri și să poți să obții pentru România o parte mai corectă și mai consistentă a deciziei politice și economice la nivel european și internațional.

Andreea Traicu: Cum vedeți relațiile cu Rusia după război?

Geoană: Mi-e teamă că regimul de la Kremlin este mai mult decât domnul Putin. Regimul de la Kremlin, că a intrat în această logică de a vedea Occidentul, americanii, NATO, UE ca principalul lor adversar, este o ficțiune, este o propagandă, nu suntem noi dușmanii dânșilor. Dușmanii lor sunt proprii lor lideri și oamenii care vor să-i țină într-o zonă de dictatură. Deci, îmi este teamă și estimarea mea este că chiar după ce, într-o formă sau în altă, domnul Putin nu o să mai fie acolo, regimul se va perpetua. Și acesta se va întâmpla până când vor exista suficiente condiții în Federația Rusă, fie interne, mai multă democrație, cei tineri, care poate că nu mai înghit astfel de regim politic, sau nivel global, în care să putem să ajungem cu o viitoare conducere a Moscovei la o relație măcar predictibilă. Deci va fi o relație extrem de ostilă pentru mulți ani de zile, război hibrid total împotriva noastră, nu doar în Republica Moldova. Și va fi greu Maiei Sandu în turul 2, pentru că același lucru se va întâmpla, trebuie să mobilizăm și să încurajăm, iar alegerile parlamentare de la anul vor fi infernal de greu. Și aici, ca președinte al României, va trebui să știm să jucăm un rol și mai activ în a-i sprijini, a convinge și cetățenii Republicii Moldova, care au fost supuși unei propagande incredibil de sofisticate și de brutale, pe lângă mituirea și acțiunile de cost de topor pe care le-au folosit rușii acolo. Dar miza în Republica Moldova se joacă pe termen mai lung. Vom ajunge la subiectul Transnistriei înainte de aderarea Republicii Moldova la UE, care produce efecte. Eram în Franța student la ENA și mi-aduc aminte că era referendum în Franța pentru Tratatul de la Maastricht și a trecut cu 51% și produce efecte. Deci referendumul de ieri este un mare succes. Dar arată în continuare cât de mare este încleștearea geopolitică pe Republica Moldova și România este țara cea mai credibilă în Occident cu privire la apărarea intereselor Republicii Moldova și asta va face viitorul președinte, să fim siguri că și coordonarea sprijinului pentru Moldova se face mai coerent, mai consistent și să fim siguri că nu o să avem și în România condiții cozi de topor, forțe politice în Parlament care să se conducă la altceva. Și mai este ceva legat de alegeri și vreau să vă scot puțin din ritmul foarte bun al discuției noastre. Se mai întâmplă ceva diferit la aceste alegeri prezidențiale. Turul întâi este de fapt turul doi, pentru că așa cum arată lucrurile astăzi și după eliminarea lui Șoșoacă și după această destul de transparentă înțelegere între Ciolacu și Simion pentru a-l băga pe Simion în turul doi, de fapt, turul întâi e turul doi, pentru că din cei trei care sunt acum în situația de a intra în turul doi, domnul Ciolacu, domnul Simion și cu mine, este clar că cine intră în orice variantă din cei trei, turul doi este relativ clar. Dacă intră Ciolacu cu Simion, câștigă Ciolacu. Dacă intru eu cu Ciolacu, câștig eu. Dacă intră eu cu Simeon, câștig evident tot eu.

Andreea Traicu: Deci nu credeți că doamna Lasconi are vreo șansă să ajungă în această confruntare?

Geoană: Acum arată cel puțin astăzi sondajele reale și unde este și bazinul electoral pe care dânsa îl reprezintă și nu în totalitate. Sunt foarte mulți oameni din USR care votează cu mine, din PNL, din PSD, votează multă lume cu mine. Deci, de fapt, apelul meu este la mobilizare la turul 1 ca și cum ar fi turul 2. De obicei și diaspora și cei de acasă venim la turul 2 în număr și mai mare, că acolo e finala. Adevărata finală este în turul 1. Nu înseamnă că turul 2 nu contează, dar turul 2 va fi oarecum mai predictibil în funcție de cine intră în turul 2.

Andreea Traicu: Pentru că înțeleg că trebuie să plecați, să ajungeți la sediul nou pentru conferința de presă, mai am o singură întrebare. Regretați întâlnirea cu Sorin Ovidiu Vântu din 2009 și reacția de după exit poll-uri ? Ce ați învățat din viața publică?

Geoană: Da, am făcut greșeli în viață și biografia mea este o carte deschisă. Am fost în viața publică pentru multă vreme și aceste întrebări au apărut de-a lungul timpului și cred că au fost răspunse. Faci greșeli, întrebarea e dacă înveți ceva din acele greșeli și cred că am învățat din aceste greșeli. Cred că am învățat, sunt astăzi într-o altă etapă a vieții mele. Cred că anii de la NATO și anii din afara politicii românești m-au ajutat foarte mult să văd lucrurile diferit. Cartea mea pe care, încă o dată, am scris-o cu tot sufletul pentru țara mea, reprezintă, de fapt, modul în care văd eu lucrurile astăzi. În 2009 era o situație, azi e altă situație. În viață este important, unu, din eșec să înveți ceva, din greșeală să înveți ceva și când ai un moment dificil să ai puterea să te ridici și să mergi mai departe. Iar astăzi sunt mai puternic și mai hotărât și cred eu mai împlinit ca lider politic decât oricând altcândva în cariera mea publică țară și în străinătate.