Ce studii are Călin Georgescu și ce locuri de muncă a avut
0Călin Georgescu s-a născut în cartierul bucureștean Cotroceni, la data de 26 martie 1962, absolvind în 1986 Institutul Agronomic „Nicolae Bălcescu”.

Călin Georgescu este fiul lui Scarlat Georgescu (inginer agronom, autor al unui manual de Cadastru funciar pentru liceele agricole din RSR pentru clasele a II-a, a III-a și a IV-a) și al Anetei Georgescu (născută Popescu, funcționară la Institutul de Geodezie și, în anii ’60, secretară a ministrului Agriculturii).
Referitor la studii, Călin Georgescu a absolvit Institutul Agronomic „Nicolae Bălcescu” din București în anul 1986 și a obținut în 1999 titlul de doctor în pedologie din partea aceleiași instituții, redenumită în 1995 Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară potrivit datelor publice. După absolvirea facultății în 1986, a dobândit experiență suplimentară prin misiuni în Regatul Unit și Statele Unite ale Americii, chiar dacă nici el, nici tatăl său nu au fost membri ai Partidului Comunist Român.
După prăbușirea comunismului în Europa de Est, în perioada 1993–1994, a fost bursier al Guvernului Marii Britanii, absolvind cursul „Politici de mediu, strategii de dezvoltare și management pentru Parcuri Naționale” (Environmental Training Program).
În anul 2007 a absolvit programul postuniversitar „Securitate și apărare națională – geopolitică și geostrategie” al Colegiului Național de Apărare „Carol I”.
Cariera profesională a început în Brașov
După absolvirea cursurilor de masterat în 1986, Călin Georgescu a fost angajat ca inginer la IEELIF Făgăraș, județul Brașov, iar din 1990, după victoria Revoluției din decembrie 1989, la Departamentul de Eroziune a Solului din cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbunătățiri Funciare (INCDIF – ISPIF București).
În 1991 a fost numit șef al Biroului Senatorial pentru Mediu al Parlamentului României, iar în anul următor a devenit consilier al ministrului Mediului, Marcian Bleahu, în guvernul Theodor Stolojan.
Tot în 1992, a fost ales președinte al Asociației „Tineretul Ecologist din România”, funcție pe care a deținut-o până în 1996. În perioada 1997–1998, a îndeplinit funcția de secretar general în Ministerul Mediului, în mandatul lui Sorin Frunzăverde, din guvernul Victor Ciorbea.
Ca specialist în politici de mediu, a coordonat, în calitate de manager de proiect, peste 40 de proiecte pentru diferite autorități locale din România, derulate între 1996 și 2008, în cadrul programului „Agenda Locală 21”, un plan de susținere a dezvoltării durabile sub egida Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare.
Între 2000 și 2011 a fost director executiv al Centrului Național pentru Dezvoltare Durabilă, creat în 1997 sub egida Academiei Române ca agenție a PNUD. Din 2001, centrul s-a transformat într-o fundație independentă, extinzându-și activitatea. Începând din 2009, Centrul elaborează și implementează proiecte finanțate de Uniunea Europeană și Guvernul României.
Autoritate recunoscută în planificarea strategică și proiectarea politicilor publice. Călin Georgescu a coordonat, din partea Guvernului României, dezvoltarea a două versiuni consecutive ale Strategiei Naționale de Dezvoltare Durabilă (1999 și 2008), în conformitate cu liniile directoare ale Strategiei Europene pentru Dezvoltare Durabilă.
Primul document strategic, elaborat în 1999, a avut ca obiectiv „îmbunătățirea progresivă și menținerea bunăstării populației în corelare cu cerințele folosirii raționale a resurselor naturale și ale conservării ecosistemelor”, iar cel de-al doilea, elaborat în 2008, adoptat după aderarea României la Uniunea Europeană în anul anterior, urmărea „racordarea deplină a României la o nouă filosofie a dezvoltării, proprie Uniunii Europene și larg împărtășită pe plan mondial – cea a dezvoltării durabile”.
Strategia stabilea „obiective concrete pentru trecerea, într-un interval de timp rezonabil și realist, la modelul de dezvoltare generator de valoare adăugată înaltă, propulsat de interesul pentru cunoaștere și inovare, orientat spre îmbunătățirea continuă a calității vieții oamenilor și a relațiilor dintre ei în armonie cu mediul natural”.
Din poziția de director al Direcției de Organizații Economice Internaționale din Ministerul Afacerilor Externe, Călin Georgescu a coordonat, între 2004 și 2005, activitatea biroului Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică din România.
Între 2006 și 2012, Călin Georgescu a îndeplinit funcția de Director executiv al Institutului de Proiecte pentru Inovație și Dezvoltare, coordonând proiectul „Reprofesionalizarea României” și elaborând un raport care oferea câteva soluții pentru ieșirea din criză și dezvoltarea durabilă a țării.
Doi ani - raportor al ONU
În perioada 2010–2012 a fost raportor special al ONU privind efectele adverse ale traficului și depozitării ilicite de produse și deșeuri toxice asupra drepturilor omului (UN Special Rapporteur on the adverse effects of the illicit movement and dumping of toxic and dangerous products and waste on the enjoyment of human rights) al Biroului Națiunilor Unite al Înaltului Comisar pentru drepturile omului (UN Office of the High Commissioner for Human Rights – OHCHR).
În 2013 a devenit președinte al Centrului European de Sprijin din Winterthur (Elveția) al Clubului de la Roma (European Support Centre for the Club of Rome).
Din 2021 este cadru didactic la Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – Centrul universitar Pitești, unde deține (în 2024) funcția de lector.