România, la coada Europei digitalizate: internetul e rapid, dar prost folosit

Digitalizarea lentă şi lipsa de competenţe digitale trag România spre ultimele locuri în UE.

Internetul şi mediul digital, în România, au două nuanţe: bine dezvoltate şi prost folosite. Un raport realizat la nivelul ţărilor membre ale Uniunii Europene arată că ţara noastră se zbate între ultimele două locuri, atât la nivel de individ, cât şi la nivel de companii.

La începutul fiecărui an este publicat raportul „Indexul Economiei şi Societăţii Digitale“ (DESI), care prezintă nivelul fiecărei ţări din UE în ceea ce priveşte utilizarea tehnologiilor. În ultimul, România stă bine. Sau cel puţin stă mai bine decât în urmă cu un an. A urcat un loc în ceea ce priveşte folosirea internetului, cu un punctaj de 0,34. Este însă în urma mediei din UE (0,45) şi la distanţă de media grupului „catching-up“ (0,4) din care face parte. Grupul acesta este format din ţări care ar trebui să recupereze din decalajele pe care le înregistrează faţă de media din UE.

În ultimii 10 ani, România a fascinat Europa şi lumea prin vitezele foarte bune la internet. N-a fost o minune, ci a fost un rezultat al lipsei de infrastructură la începutul anilor ‘90. Acum, e o chestiune de a conecta cât mai mulţi oameni şi locuinţe la internet de mare viteză (fibră optică). Se arată şi în raportul DESI: „Faţă de anul trecut, un procent mai important din populaţie este abonat la reţele în bandă largă [...] utilizarea internetului a crescut, în principal, datorită unei mai mari participări în cadrul reţelelor sociale“. Continuă însă cu vestea proastă: „[...] nivelul scăzut al competenţelor digitale şi al încrederii utilizatorilor pare a fi o piedică în calea dezvoltării economiei digitale a ţării“.

Aproximativ 32% din români n-au folosit niciodată internetul (faţă de 16% în Uniune) şi doar 26% din cei cu acces la tehnologie au competenţele digitale necesare. S-ar putea crede că buna cunoaştere a echipamentelor digitale e indispensabilă unui loc de muncă în 2017, dar România are cel mai scăzut nivel aici, cu 46% din angajaţi dând dovadă de competenţe digitale.

La capitolul protecţia datelor, 80% din angajaţii chestionaţi în România consideră că informaţiile proprii sunt protejate oriunde s-ar afla, comparat cu 67% în vestul Europei. Între manageri, 79% sunt de aceeaşi părere când vine vorba de datele firmei, faţă de 58% în Europa occidentală. Dintre aceiaşi manageri, 72% declară că afacerea lor dispune de protecţie avansată a datelor faţă de media vestică de 54%.

Digitalizarea în comerţ şi sector public

O veste şi mai proastă e la capitolul „Integrarea tehnologiei digitale“, unde România a înregistrat cel mai mic scor şi a ajuns pe ultimul loc, de unde anul trecut era o poziţie mai sus. Aici, a fost taxată şi lipsa de comerţ online în alte ţări, semn că magazinele nu profită de oportunităţile pe care le au în actualul cadru digital şi economic.

Factorii de decizie români estimează că vânzările şi strategia de marketing vor reprezenta provocările cele mai stringente cu care organizaţia se va confrunta în următoarele 12 luni; trei sferturi (76%) menţionează acest lucru. În acelaşi timp, şi aceştia sunt de acord că dezvoltarea competenţelor angajaţilor (72%) şi strategia companiei (72%) sunt, de asemenea, probleme care cer atenţie specială.

Aceiaşi lucrători din România sunt în general de acord că tehnologia le îmbunătăţeşte relaţia cu clienţii şi le permite să îşi dezvolte afacerea. Şapte din zece (71%) sunt de acord că sunt în măsură să rămână conectaţi cu clienţii şi să îşi îmbunătăţească loialitatea clienţilor, în timp ce într-o proporţie similară sunt de acord că tehnologia le permite să construiască relaţii mai bune cu clienţii existenţi (73%).

În acelaşi context al digitalizării, România urcă o poziţie în clasamentul implementării soluţiilor online în sectorul public. În august 2016, pe atunci premierul Dacian Cioloş a lansat cu un număr restrâns de experţi iniţiativa GovITHub prin care au fost modernizate, în câteva luni, mai multe platforme online ale statului. Totuşi, prima fază a programului se încheie în martie şi încă nu a fost comunicat un plan al continuării. Până în 2018, România rămâne la un punctaj de 0,33 faţă de media UE de 0,55.

Nu în ultimul rând, trebuie menţionată cea mai bună performanţă a României. Este pe locul 23, la fel ca anul trecut, la „Conectivitate“. Este în creştere la toate capitolele, mai puţin la lărgirea spectrului acoperirii. Raportul detaliază că trebuie să crească numărul reţelelor fixe, adică prin cablu, şi apoi conectarea utilizatorilor la internet de mare viteză. Raportul arată că o problemă cu adopţia ar putea fi preţul: un abonat ar trebui să cheltuiască 2,7% din venitul său (în medie), adică dublu faţă de media UE.

Problemele acestea nu ţin doar de mediul digital, ci se văd şi în sistemul educaţional. Aproximativ 42% din elevii români de 15 ani sunt analfabeţi funcţional, a arătat în 2016 un studiu al Centrului de Evaluare şi Analize Educaţionale. Deşi ştiu să citească, elevii nu reuşesc să înţeleagă textele, susţin experţii care atrag atenţia că aceasta este o consecinţă a faptului că programele şcolare sunt în continuare prea stufoase, elevii fiind obligaţi să memoreze informaţiile, nu să analizeze textele.