Unul din cinci adulţi suferă de depresie

Pentru că starea de tristeţe accentuată este caracteristică şi depresiei, foarte mulţi pacienţi ajung să fie diagnosticaţi greşit Depresia este una dintre afecţiunile omului

Pentru că starea de tristeţe accentuată este caracteristică şi depresiei, foarte mulţi pacienţi ajung să fie diagnosticaţi greşit

Depresia este una dintre afecţiunile omului modern, cauzată în principal de lipsa timpului petrecut în compania persoanelor dragi, a realizării activităţilor relaxante, sau a atenţiei faţă de propria persoană. Din aceste motive, foarte mulţi oameni sunt diagnosticaţi cu această afecţiune. Problema apare însă în momentul în care diagnosticul este exagerat, starea resimţită de pacient fiind doar una de tristeţe accentuată.

Ultimele studii au arătat că aproximativ unul din cinci adulţi ajunge să sufere de depresie în timpul vieţii. Chiar dacă de la starea de tristeţe la depresie este doar un singur pas, tot mai multe persoane sunt diagnosticate greşit, simptomele stării de tristeţe fiind interpretate ca simptome ale depresiei, arată BBC News. Acest fenomen nu este nou, "supradiagnosticarea" practicându-se de peste 25 de ani.

Profesorii, predispuşi la melancolie

Există însă şi susţinători ai acestui fel de diagnosticare, care afirmă că prin această metodă s-a redus până în prezent, semnificativ, numărul sinuciderilor şi al bolilor mentale aferente. Profesorul Gordon Parker, coordonatorul unui studiu în care au fost monitorizaţi, timp de 15 ani, 242 de profesori, a afirmat că peste trei sferturi din aceştia au fost diagnosticaţi ca suferind de depresie, deoarece manifestau stări de tristeţe, melancolie şi lipsa vitalităţii. Aceste semne nu îi plasau însă strict în sfera bolii depresive.

Starea de tristeţe este o stare constantă de melancolie şi pesimism. Resimţirea tuturor acestor stări, din când în când, este firească, însă în momentul în care starea de tristeţe rezistă mai mult decât de obicei, se poate vorbi despre instalarea depresiei.

Primele semne de avertizare sunt: senzaţia de anxietate, de singurătate, lipsa speranţei şi a planurilor de viitor, stările de vinovăţie, de iritabilitate, de nelinişte, pierderea interesului în activităţile care în trecut ocupau cea mai mare parte din timp, dificultatea de concentrare şi lipsa poftei de mâncare.

Pe lângă toate aceste stări, se adaugă şi senzaţii resimţite la nivelul organismului: uscarea gurii, dureri de cap şi de stomac, ameţeli şi stări de vomă.

Depresia, moştenită în familie

Nu există o cauză singulară pentru a se explica apariţia depresiei. O multitudine de factori joacă un rol important în declanşarea acestei afecţiuni, dintre care factorii genetici, mediul de viaţă, starea medicală sau evenimentele care ne marchează existenţa.

Cercetările au subliniat că de cele mai multe ori depresia se moşteneşte în familie, sugerându-se astfel că unele persoane primesc acele gene care îi predispun la depresie. Însă chiar dacă genele reprezintă unul dintre factorii decisivi, acestea nu trebuie privite ca fiind cauza singulară a apariţiei depresiei.

"Depresia poate fi o stare extrem de complexă, plecând de la sentimente de deznădejde până la dezechilibre mentale care îl fac pe individ să se simtă incapabil să se dea jos din pat, dimineaţa, pentru a începe o nouă zi. Nu este surprinzător ca, în urma existenţei unei game atât de variate de manifestări, diagnosticarea să difere de la un medic la altul", a afirmat Marjorie Wallace, directorul unei clinici de sănătate mentală din Statele Unite.

"Cred că este mai bine să se ajungă la o diagnosticare cu depresie, chiar dacă nu se poate pune problema la un stadiu atât de avansat, decât să laşi această stare netratată. S-a constatat că una din zece persoane care suferă de depresie severă ajunge să îşi ia viaţa", a continuat Marjorie Wallace.