Ce se întâmplă în creier când dormim

Ce  fel de „îndeletniciri” are creierul în timpul nopţii? Medicii neurologi susţin că, în timpul nopţii, temperatura creierului creşte cu 1 grad Celsius,  ceea ce semnifică o activitate intensă.

Deşi în timpul somnului starea de conştienţă este suprimată temporar, în creier au loc procese neuronale foarte intense, susţin neurologii. Activitatea creierului este influenţată noaptea de fazele de somn. În timp ce dormim, creierul trece ciclic prin mai multe stadii de somn, de tip superficial, profund şi paradoxal. Astfel, somnul superficial se înregistrează în prima parte a nopţii. Acesta are două faze, iar cea de-a doua fază durează cel mai mult. După faza superficială de somn, urmează cea profundă, în timpul căreia ­creierul ­este ocupat cu regenerarea organelor. În această fază, în mod deosebit, nu se recomandă întreruperea somnului, pentru a permite organelor să se pregătească pentru a doua zi. Somnul paradoxal sau cu mişcări oculare rapide (REM, de la englezescul „Rapid Eye Movement") încheie ciclul celor trei stadii ale somnului. În acest stadiu, creierul atinge nivelul maxim de activare a proceselor neuronale. De altfel, de-a lungul timpului, stadiul REM a stârnit cel mai mult interesul oamenilor de ştiinţă, deoarece se crede că are cea mai mare influenţă asupra activităţii creierului.  

Se face selecţia informaţiilor

Potrivit medicilor, în timpul somnului paradoxal au loc procese de stocare ce au rolul de a pregăti creierul pentru o nouă zi. În timpul acestor procese, creierul compară informaţii­le pe care le însuşim în timpul zilei cu cele deja stocate în memorie. Ulterior, informaţii­le atent selectate se fixează în memorie. Aşa se explică de ce somnul REM se prelungeşte în perioadele în care cantitatea de informaţii acumulate este mai mare decât de obicei. În general, astfel de situaţii apar în perioadele foarte active intelectual sau atunci când persoana în cauză trece printr-o perioadă încărcată emoţional (începutul unei relaţii, sarcină, perioadele stresante).

Două ore le petrecem visând

Visele reprezintă o latură importantă a activităţii creierului. Două din cele şapte-opt ore de somn recomandate de medici le petrecem visând. Multă vreme, cercetătorii au încercat să descopere modul în care iau naştere visele. În timpul unei cercetări privind faza de somn REM la copii, oamenii de ştiinţă britanici de la Universitatea „Glasgow" au observat că cea mai mare parte a viselor (80 la sută) iau naştere chiar în timpul acestei faze. Nu au găsit însă şi o explicaţie privind mecanismul producerii lor. Peste câţiva ani, profesorul psihiatru Allan Hobson de la Universitatea „Harvard" a lansat o teorie despre modul în care iau naştere visele. Ulterior, aceasta a fost agreată de întreaga comunitate ştiinţifică. El susţinea că visele apar exclusiv pe fondul modificărilor neurochimice care au loc în creier în timpul nopţii. De asemenea, el a explicat de ce este dificil să ne amintim ce am visat în timpul nopţii. Un motiv ar fi acela că visele care au loc în starea REM se localizează în memoria de scurtă durată.

Somnul ajută la dezvoltarea intelectuală

Copiii ar trebui să doarmă 10 ore, deoarece somnul joacă un rol important în dezvoltarea creierului. În timpul somnului, creierul procesează un volum mare de informaţii printr-un proces ce are la bază sinteza proteică şi dezvoltarea legăturilor interneuronale. Aşa se explică de ce stadiul REM la copii are o durată mai mare decât la adulţi. Rolul somnului în dezvoltarea copiilor a fost demonstrat de oamenii de ştiinţă suedezi de la Institutul Neurologic din Stockholm. Înainte de a merge la culcare, un grup de copii voluntari au fost rugaţi să memoreze o poezie.Treziţi din somn în faza REM, copiii şi-au adus aminte poezia învăţată. Nu acelaşi lucru s-a observat atunci când au fost treziţi în timpul fazelor non-REM.

Proces: În timpul somnului, informaţiile sunt trecute din memoria de scurtă durată în cea de lungă durată.

Specialistul nostru

Dr. Radu Braga cercetător în neuroştiinţe Catedra de Fiziologie  „N. C. Paulescu"

 Toată informaţia cu care operează creierul are conotaţie emoţională. În timpul somnului, informaţia stocată în timpul zilei este trecută din memoria de scurtă durată în cea de lungă durată cu ajutorul hipocampului şi sistemului limbic. Chiar şi informaţiile cu caracter emoţional negativ sunt procesate cu scopul de a obţine stabilitate informaţională. Aceasta deoarece, în viitor, când vom opera cu ele, creierul va şti ce comportament să aleagă astfel încât să nu suferim. Trecând în alt registru, este bine să ne trezim zilnic la aceeaşi oră. Doar în acest fel, creierul va şti şi el când să îşi finalizeze procesele neuronale. În caz contrar, acestea nu se mai desfăşoară aşa cum ar trebui.