Gunoaiele din România: un pas până la amenda de 200.000 de euro pe zi

Gunoaiele din România: un pas până la amenda de 200.000 de euro pe zi

200.000 de euro pe zi! 1,4 milioane de euro pe săptămână. Peste cinci milioane de euro pe lună... Aceasta este suma pe care România va fi obligată să o achite dacă nu-şi ecologizează

200.000 de euro pe zi! 1,4 milioane de euro pe săptămână. Peste cinci milioane de euro pe lună... Aceasta este suma pe care România va fi obligată să o achite dacă nu-şi ecologizează gropile de gunoi. Termenul limită este 16 iulie 2009.

Mai citeşte şi:
Gunoaie selectate deştept la Cluj
Groapă de gunoi ilegală pe centură (GALERIE FOTO)
Ofertă "specială" în Bucureşti: bloc cu benzinărie la scară

La 1 iulie 2009 existau 2.297 de depozite neconforme pentru deşeuri, arată datele Gărzii Naţionale de Mediu. Multe dintre acestea vor trebui închise. Ce se va întâmpla cu deşeurile menajere sau industriale?

Deşeurile nu pot fi ascunse. Un român produce anual peste 3-400 kg de deşeuri, iar asta nu înseamnă că suntem mai risipitori sau mai neglijenţi decât alţii. Statistica a consemnat că gradul de civilizaţie e direct proporţional cu creşterea cantităţii de gunoi pe cap de locuitor. De exemplu, un american produce anual 1,5 tone de gunoi. Diferenţa consta în modul cum sunt administrate de către societate aceste deşeuri.

Întorcându-ne în Europa, Elveţia a reuşit performanţa de a nu mai depozita deşeurile menajere în gropi de gunoi, ci pur şi simplu să le trateze şi să le valorifice.  Valorificarea ecologică a deşeurilor poate fi o soluţie viabilă şi pentru România.

Deja primii paşi au fost făcuţi de ecovalor, companie care din 2006 oferă servicii profesionale în gestionarea deşeurilor, prin construirea a două staţii de tratare şi prelucrare a deşeurilor. Una este la Câmpulung (jud. Argeş) şi alta la Aleşd (jud. Bihor). Investiţia n-a fost mică, în total 20 de milioane de euro. Staţia de la Aleşd are o capacitate de 100 de tone pe zi, iar cea de la Câmpulung de 200 de tone pe zi.

Co-incinerarea în industria cimentului, este, cel puţin până în prezent, cea mai eficientă soluţie de valorificare a deşeurilor şi eliminarea lor finală. În urma acestui pocedeu ecologic de tratare nu rezultă niciun fel de reziduri, zgură sau cenuşă.

Natura se descurcă foarte bine cu ceea ce produce, există un proces natural de reciclare a elementelor naturale. Situaţia se complică atunci când este vorba despre deşeuri create de om, elemente pe care natura nu le mai poate "digera" şi care devin poluaţi masivi ai planetei.

Avantajele valorificării deşeurilor în fabricile de ciment:

• Diminuarea cantităţii de deşeuri pentru depozitare.
• Tratarea finală a deşeurilor în condiţii de deplină siguranţă.
• Protecţia mediului.
• Siguranţa şi securitatea populaţiei.
• Conservarea resurselor naturale prin înlocuirea parţială a materiilor prime tradiţionale cu cele alternative.
• Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, gaze ce s-ar putea genera în cazul depozitării sau incinerării acestor deşeuri. 
• Procedeul ecologic de tratare a deşeurilor nu produce niciun fel de zgură sau cenuşă.

Drumul de la deşeurile menajere la combustibili eco

Procesul tehnologic pentru deşeurile solide, indiferent că este vorba despre textile, lemn, mase plastice sau altceva, începe cu sortarea.

Următoarea etapă presupune trecerea produselor sortate printr-un filtru al laboratorului. La fiecare 30 de minute se fac verificări pentru respectarea standardelor de co-procesare şi a normelor de mediu. 

După sortare produsele se întroduc într-un buncăr unde se realizează prima lor mărunţire. Această etapă este numită cea a tocătorului primar, care prelucrează aproximativ 11 tone/oră.

Materialul care rezultă este preluat de o bandă transportoare care îl duce în zona separatorului magnetic. Aici se produce separarea materialelor metalice.

O altă bandă transportoare preia materialul rezultat. În această bandă este încorporat un separator de materiale grele, cum sunt piatra sau bucăţile mari de material.

O a treia bandă transportoare, va introduce în tocătorul secundar, materialul care a trecut de "testul greutăţii". În această zonă va fi mărunţit pănă la dimensiunea de 25 mm.

Ceea ce rezultă este un combustibil ecologic. Acesta va fi trimis în într+un siloz metallic care va permite dezarea şi alimentarea ritmică şi controlată a cuptorului pentru ciment.

Tipuri de deşeuri

Peste 100 de tipuri de deşeuri pot fi prelucrate în staţiile ecovalor. Compania se ocupă de colectare, logistică, tratarea deşeurilor şi valorificarea lor finală.  

Există soluţii ecologice pentru a recicla deşeurile lichide şi uleiurile reziduale, deşeurile solide şi anvelopele uzate. 

Deşeurile solide reprezintă una dintre principalele probleme ale societăţii de consum. Activitatea cotidiană în sine este generatoare de deşeuri solide. Fiecare produs folosit de om, produce, la rândul său, deşeuri solide, de când este fabricat, până când este aruncat.  Aici intră: ambalajele, deşeurile municipale sortate şi alte deşeuri solide nepericuloase.

Deşeurile lichide sunt, în cele mai multe situaţii, reziduuri din diferite procese industriale. Pot fi lichide sau sub formă de pastă. Fără un tratament şi o depozitare corecte pot fie extrem de nocive pentru mediul înconjurător. Pentru a fi minimalizate riscurile manipulării acestora sunt necesare cunoştinţe de specialitate. Aici intră: reziduuri petroliere provenite din curăţarea rezervoarelor, substanţe rezultate din decantarea uleiului sau a apei, substanţe rezultate din tratarea apelor industriale, uleiuri, emulsii, distilări reziduale şi uleiuri uzate.

Anvelopele uzate sunt o categorie aparte de deşeuri. Toate ţările industrializate le generează. După o durată fixă de folosire orice anvelopă ajunge, în cel mai fericit caz, într-un depozit. Există foarte multe situaţii în care acestea sunt aruncate la întâmplare. Cum nu se dezintegrează în natură, cantitatea lor este în creştere de la an la an. Pe lângă aspectul inestetic al acestor "munţi" de cauciuc, există riscul unor incendii foarte toxice. Aici intră: anvelope de la autovehicule, deşeurile de cauciuc provenite din industria producătoare de anvelope şi deşeurile provenite din reciclarea anvelopelor.

Măsurile ecologice impuse de legislaţie

Legislaţia europeană, asumată de România odată cu aderarea la UE, impune o serie de măsuri ecologice pentru managementul deşeurilor. Una dintre acestea acestea urmăreşte închiderea celor 265 de depozite municipale neconforme cu normele UE, până în 2017.

Potrivit directivei europene, 139 de depozite urbane, care ocupă peste 400 de hectare, trebuie să fie închise până la data de 16 iunie.  Doar 74 au fost închise.

Potrivit datelor Gărţii de mediu, la 1 iulie, erau 50 de depozite municipale care n-au luat nicio mărură pentru a corespunde normelor UE sau care sunt în curs de a îndeplinii condiţiile comunitare.

În total sunt 2.297de depozite sunt neconforme pentru deşeuri. Cei care nu se aliniază, după 16 iulie, cerinţelor UE vor fi amendaţi de Garda naţională de Mediu cu 100.000 lei. În privinţa penalităţilor primite din partea Consiliului Europei  acestea s-ar situa la 200.000 de euro/zi.

Ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, anunţa recent că aceste penalităţi vor fi transferate autorităţilor locale ce nu şi-au îndeplinit obligaţiile.

Sancţiunile europene se decid la Curtea Europeană de Justiţie de la Luxemburg. Până ce Curtea va da un verdict vor exista o serie de avertismente de conformare din partea UE.

În prezent, România are 7.319 de depozite rurale. Reabilitate sau închise au fost 1.304.

Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate

Directiva europeană impune ca până la 16 iulie 2009, România să reducă 50% din cantitatea totală a deşeurilor biodegradabile municipale depozitate, raportat la cantitatea produsă în 1995.

Până în 2016, depozitarea trebuie ajungă la 35%.

În 2002, arunci când a fost realizată documentaţia pentru directiva privind depozitarea deşeurilor, 97,52% din cantitatea totală de deşeuri municipale era depozitat.  Trei ani mai târziu, în 2005, procentul de depozitare a scăzut la 80%.

Peste 20% din deşeurile menajere pot fi valorificate prin prelucrare şi co-procesare în industria cimentului. În această industrie se pot substitui până la 40% din totalul de materii prime naturale (petrol, gaze, cărbune) necesare în procesul tehnologic de fabricare a cimentului.

Fonduri UE disponibile pentru depozitele ecologice

Prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu, valoarea fondurilor europene pentru realizarea de depozite ecologice este de 1,1 miliarde euro, pentru perioada 2007-2013.

Pentru reabilitarea, închideriea gropilor de gunoi rurale, pentru construirea de staţii de transfer deşeuri sau pentru alte investiţii de gestionare a deşeurilor, 896 de comune s-au făcut asociaţii  pentru a accesa fondurile europene existente.