Lucruri „rele“ care ne fac bine

Sarea şi prăjelile, deşi sunt considerate nocive, pot avea şi rol benefic asupra organismului. Chiar şi contactul cu agenţi patogeni, încă din copilărie, este benefic, pentru că ne întăreşte organismul.

În ultimii ani, medicii nutriţionişti au realizat reale campanii mediatice de descurajare a prăjirii alimentelor. Pentru că, prin prăjire, în unele alimente se formează substanţe nocive pentru sănătate, chiar cancerigene. În plus, consumând prăjeli, vom avea un nivel al colesterolului şi al trigliceridelor mai ridicat.

Citiţi şi:

De câte grăsimi avem nevoie în anotimpul rece

Sarea şi grăsimile, riscuri similare

Ei bine, un studiu recent realizat de oamenii de ştiinţă italieni de la Policlinica Gemelli din Roma contrazic această teorie. De fapt, potrivit coordonatoarei studiului, Sara Farnetti, specialistă în nutriţie funcţională, dacă respectăm un set de reguli atunci când prăjim şi nu preparăm astfel decât anumite alimente, sănătatea noastră nu doar că nu va avea de suferit, ci, dimpotrivă, va fi chiar protejată.

Reguli pentru prăjit

„Şocul termic la care sunt supuse, de exemplu, pastele sau orezul atunci când sunt aruncate în uleiul fierbinte determină zaharurile din aceste alimente să fie mai puţin asimilabile de către organism", explică Sara Farnetti. Acest lucru este favorabil mai ales persoanelor obeze şi celor care suferă de diabet, deoarece, astfel preparate, alimentele nu îngraşă şi nici nu suprasolicită mecanismul de metabolizare a zahărului.  Regulile ce trebuie respectate sunt: folosirea uleiului de măsline extravirgin de calitate, prăjirea la temperaturi de cel mult 160 de grade Celsius şi aruncarea uleiului atunci când acesta începe să fumege. Un alt secret pentru a beneficia din plin de alimentele prăjite este să nu le sărăm înainte, să le punem în tigaie uscate şi la temperatura camerei.

Deşi hipertensivii au restricţii clare la consumul de sare, persoanelor sănătoase le este chiar recomandat să o adauge în mâncare, desigur, fără excese. „Sarea de bucătărie contribuie la menţinerea echilibrului acido-bazic al organismului, la balanţa fluidelor şi la menţinerea anumitor calităţi ale sângelui", explică prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti. Sodiul din compoziţia sării de bucătărie are rolul de a asigura transportul nutrienţilor în corp, de a susţine funcţia nervilor şi contracţia musculară. Iar clorul este elementul esenţial în formarea acidului clorhidric din stomac, contribuind la digestia alimentelor. Prin urmare, sarea nu trebuie exclusă din dietă. Însă important este să ne asigurăm că nu depăşim 6 grame de sare pe zi, pentru că, în timp, riscăm să suferim de hipertensiune arterială.

Microbii întăresc imunitatea

Contrar opiniei majorităţii părinţilor, cu cât copiii sunt mai feriţi de microbi, cu atât vor fi mai sensibili. Iar la contactul cu agenţii patogeni se vor îmbolnăvi mai uşor şi vor risca să sufere complicaţii. Aceasta pentru că una dintre metodele de întărire a sistemului imunitar este tocmai lupta organismului cu agenţii patogeni.

"Infecţiile ne dezechilibrează, însă au şi o parte bună, aceea că instruiesc sistemul imunitar."
Camelia Berghea specialist alergologie- imunologie clinică