De ce apar anemiile hemolitice

Stările de oboseală pot fi o manifestare a anemiei hemolitice

Apărută de obicei pe fondul moştenirii genetice, anemia hemolitică poate fi cauzată şi de cancer. Oboseala şi paloarea pielii sunt în general singurele manifestări ale anemiei hemolitice. De aceea, uneori afecţiunea se depistează întâmplător, la analizele uzuale de sânge.

Persoanele cu anemie hemolitică se confruntă cu o degradare prematură a globulelor roşii şi cu o incapacitate a măduvei osoase de a le înlocui în mod adecvat. Există numeroase tipuri de anemii hemolitice, acestea fiind clasificate în funcţie de cauza care a dus la distrugerea globulelor roşii. De obicei, afecţiunea este congenitală, în categoria anemiilor intrând şi talasemia.

„În mod normal, durata de viaţă a unei hematii (globule roşii) este de 120 de zile. În caz de anemie hemolitică, aceasta supravieţuieşte mai puţin, degradarea fiind mai rapidă şi mai intensă. Anemia hemolitică congenitală, care de altfel este şi cel mai frecvent întâlnită, apare pe fondul unor defecte structurale ale globulelor roşii", spune medicul primar medicină internă Iulia Constantinescu, cu supraspecializare în hematologie transfuzională la Institutul de Hematologie din Bucureşti.

Incidenţa anemiilor hemolitice cauzate de factori externi este semnificativ mai redusă decât cea a celor ereditare. Ele sunt cauzate de anumite afecţiuni.

Astfel, anemia hemolitică poate apărea ca o complicaţie a unor boli infecţioase de tipul pneumoniei atipice sau septicemiei.

„Anemiile hemolitice dobândite apar de obicei pe fondul altor boli, precum vasculite sau unele tipuri de cancer, în general cel metastazic. O altă categorie sunt anemiile hemolitice autoimune, care apar atunci când organismul produce anticorpi împotriva globulelor roşii", mai spune dr. Iulia Constantinescu.

Pot fi lipsite de simptome

Manifestările anemiei hemolitice depind de intensitatea şi de gravitatea bolii. Astfel, potrivit medicului Iulia Constatinescu, în cazurile severe, poate apărea un icter pronunţat al pielii, al ochilor şi o coloraţie roşie-brună a urinei. Pe de altă parte, persoanele cu forme mai puţin complicate ale bolii pot sesiza doar o uşoară paloare a feţei şi o stare de oboseală. Iar uneori pot avea afecţiunea fără să manifeste niciun simptom.

În aceste condiţii, boala poate fi depistată chiar şi la vârste înaintate, în urma analizelor uzuale de sânge. Desigur, atunci când este vorba despre anemiile hemolitice congenitale, acestea de depistează de obicei de la naştere.

„Având în vedere că majoritatea anemiilor hemolitice sunt congenitale, persoanele bolnave trebuie să ţină cont de acest factor atunci când doresc să dea naştere unui copil şi să respecte recomandările medicului pentru evitare a cazurilor grave. Copiii cu anemie hemolitică pot face un icter prelungit la naştere", atrage atenţia medicul Iulia Constantinescu.

Acidul folic, indispensabil

Anemiile hemolitice se tratează în funcţie de tipul afecţiunii. Totuşi, indiferent de forma bolii, medicii recomandă suplimentele alimentare cu acid folic. „Acidul folic este obligatoriu în toate formele cronice ale anemiei hemolitice. De asemenea, tratamentul trebuie să includă şi vitamine din complexul B, în principal B6, şi drenori biliari, deoarece, în timp, poate fi afectată fierea", menţionează Iulia Constantinescu.