Vasluienii retrăiesc foametea din 1946

Un sfert din populaţia judeţului nu mai are ce să mănânce, după ce seceta din această vară a distrus culturile Peste un sfert din populaţia judeţului Vaslui s-a înscris pe "liste ale

Un sfert din populaţia judeţului nu mai are ce să mănânce, după ce seceta din această vară a distrus culturile

Peste un sfert din populaţia judeţului Vaslui s-a înscris pe "liste ale foametei". Mai mult de o sută de mii de vasluieni au cerut sprijinul autorităţilor locale după ce seceta extremă din acest an i-a adus la limita supravieţuirii. Crucea Roşie a promis că va trimite în zonă vagoane întregi încărcate cu făină şi ulei. În unele comune, aproape toţi locuitorii s-au trecut pe liste pentru a primi ajutoare. Situaţia este la fel de gravă şi în oraşe. La Murgeni, aproape trei sferturi din populaţie au cerut sprijin.

"Listele foamei" au ajuns şi în satul Şerboteşti, situat la 16 kilometri distanţă de municipiul Vaslui. Aproape o treime din cei peste 800 de locuitori s-au înscris deja în aceste tabele. În ultimii 20 de ani, localitatea a fost grav afectată de trei valuri de inundaţii. Dacă de ape au mai scăpat, "cocoţându-se pe vârful dealului" din sat, în faţa secetei oamenii au rămas neputincioşi. Mai bine de jumătate din fântâni au secat, iar mulţi localnici sunt nevoiţi să renunţe la animale. Pământul, altă dată negru şi roditor pe care fluturau grânele, porumbul, orzul şi secara, este astăzi crăpat şi fără rod.

De la trenul "Foamea" la "listele foamei"

Bătrânii satului Şerboteşti îşi amintesc de coşmarul pe care l-au trăit în timpul secetei din anul 1946. Ei susţin că în acest an situaţia este chiar mai grea. "A fost foarte cald şi atunci, dar nu ca acum. Seceta asta este mult mai grea. Ţin minte că în 1946 s-au mai făcut cartofi şi porumb, însă acum nimic. Chiar nimic", povesteşte, cu lacrimi în ochi, Elena Moldoveanu, o săteancă în vârstă de 87 de ani.

În 1946, majoritatea bărbaţilor din Şerboteşti plecau în Oltenia cu covoare ţesute de mamele şi soţiile lor, primind în schimbul acestora cereale necesare pentru a supravieţui. Pe un covor ţesut cu propriile mâini, Elena Moldoveanu a obţinut 200 de kilograme de grâu de la o familie din Oltenia, reuşind să-şi salveze familia de la foamete. Ea îşi aduce aminte că bărbaţii satului transportau cerealele din Oltenia către casă cu "trenul foamei". "Foamea! Foamea! auzea bărbatul meu în gară şi atunci el ştia că despre trenul care-l va duce acasă este vorba", spune bătrâna.

În acest an, sătenii din Şerboteşti nu mai au ce să vândă. Nu mai au nici animale şi nici alte bunuri pe care ar putea să le valorifice. Oamenii sunt disperaţi, mai ales că mulţi dintre ei şi-au cheltuit şi ultimele rezerve de bani pentru a-şi cultiva terenurile. "Aproape 800 de lei ne-a costat fiecare hectar de teren cultivat şi nu am cules nimic de pe el", povesteşte un sătean a cărui sursă principală de venit este munca pământului.

"Îmi vin oamenii la uşa primăriei şi-mi cer mâncare"

Şi localnicii din comunele Banca şi Dragomireşti spun că nu mai au ce mânca, pentru că tot ce au cultivat în primăvară stă pârjolit pe câmpurile aride. "Ce să vă spun, este foarte greu. N-am mai întâlnit o situaţie similară până acum. Îmi vin oamenii la uşa primăriei şi-mi cer mâncare. Le mai aduc de acasă", ne-a declarat primarul Vasile Vînătoru.

Sătenii din Banca au găsit înţelegere în judeţul Suceava, în comuna Arbore, unde primarul a plecat, de câteva zile, însoţit de 20 de ţărani, pentru a aduce fân. Ei vor cosi, gratuit, pe parcelele sătenilor din Arbore. "Voi merge în toate satele din comună pentru a mai găsi şi alţi oameni doritori să cosească în comuna Arbore", a spus primarul. Comuna Banca are 7.000 de locuitori, cei mai mulţi viitori beneficiari ai ajutoarelor acordate în făină şi ulei de Crucea Roşie.

Ajutor din Suceava au primit şi sătenii comunei Dragomireşti. Peste 70% din cei 4.500 de locuitori s-au îns cris pentru a primi ajutoare de la Crucea Roşie. Primarul Aurel Turcu spune că nu vede altă soluţie pentru a salva animalele oamenilor decât bunăvoinţa sătenilor din Suceava, care le-au pus la dispoziţie păşunile lor. "Vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a salva viaţa oamenilor şi a animalelor din faţa secetei", ne-a declarat primarul.

Seceta i-a făcut pe oameni să-şi dea vitele pe nimic

De mai bine de două luni, vasluienii au fost nevoiţi să facă faţă temperaturilor de peste 40 de grade Celsius la umbră. Oamenii şi-au lăsat pe câmpuri culturile arse de soare, iar animalele s-au obişnuit să se hrănească doar cu scaieţi. În acest timp, samsarii profitau de necazul localnicilor şi le cumpărau vitele cu 80-100 de lei bucata. Cam acesta este tabloul judeţului Vaslui după numai două luni de caniculă, efectele urmând să se resimtă şi la anul, aşa după cum au ţinut să precizeze specialiştii din agricultură.

Vaslui, cel mai sărac judeţ din ţară

Conform unei statistici dată publicităţii la sfârşitul anului trecut, de Direcţia Generală de Muncă, Solidaritate Socială şi Familie, Vasluiul este cel mai sărac judeţ din ţară. Din cei 460.533 de locuitori pe care îi are, aproape 11% se află la limita subzistenţei, depinzând de venitul minim garantat. Conform statisticii, la Vaslui se înregistrau 48.113 persoane care depindeau de ajutorul social. De asemenea, 15.700 nu aveau loc de muncă.

Apa vasluienilor, restricţionată

Consumul de apă în judeţul Vaslui va fi restricţionat, pentru că apa din cel mai important baraj, Soleşti, nu mai ajunge decât pentru două luni, după cum spun specialiştii. Dacă în anii buni în baraj se acumulau peste 11 milioane de metri cubi de apă, în prezent acesta este doar 10% plin. Vasluienii consumă circa 180 litri de apă pe secundă, iar cele 1,1 milioane metri cubi de apă cât mai are, în prezent, acumularea de la Soleşti, se vor epuiza până la toamnă, în condiţiile în care nu vor mai cădea precipitaţii. Tabloul este sumbru şi deloc promiţător pentru anii care vor urma.