Polipii pot fi primul semn care anunţă cancerul de colon. De ce apar şi care sunt cei de care ar trebui să ne temem

Polipii pot fi primul semn care anunţă cancerul de
colon. De ce apar şi care sunt cei de care ar trebui să ne temem

Polipii colorectali pot fi un semnal de alarmă pe care organismul ni-l transmite

DEZECHILIBRU Cancerul de colon sau rect reprezintă a doua sau a treia cauză de deces prin cancer atât în Europa, cât şi în SUA, devenind astfel o problemă de sănătate publică mondială. În majoritatea cazurilor, cancerul de colon apare ca având ca punct de plecare un polip la nivelul intestinului gros. Însă nu orice fel de polipi colorectali au acest risc de evoluţie.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cancerele colorectale reprezintă 15% din totalitatea cancerelor umane, ocupând locul al doilea sau al treilea în lume, atât la bărbaţi, cât şi la femei. Incidenţa acestei boli în Europa este de 58 de persoane la 100.000 de locuitori, iar mortalitatea de 30 de persoane la 100.000 de locuitori.

În România, cancerele colorectale ocupă locul al treilea în clasamentul cancerelor, incidenţa acestui neoplasm fiind în anul 2000 de 17.74 de cazuri la 100.000 de locuitori. În ultimul deceniu însă s-a constatat o creştere rapidă a frecvenţei cancerului colorectal, ba chiar o dublare a incidenţei şi a mortalităţii, potrivit statisticilor disponibile.

Polipii colorectali nu produc simptome

În mod clasic, se consideră că un cancer de colon sau rectal apare după vârsta de 50 de ani. În ultimul timp însă pragul de vârstă a scăzut. „Simptomele cancerului de colon nu sunt întotdeauna evidente şi pot fi puse pe seama altor afecţiuni necanceroase. De exemplu: hemoroizi, sindromul colonului iritabil, constipaţia cronică, mai ales că în stadiile incipiente, pacienţii nu au simptome aproape deloc“,explică dr. Florin Grama, medic specialist Chirurgie generală, cu competenţe în endoscopie digestivă, chirurgie oncologică şi chirurgie laparoscopică, în cadrul clinicii Bio-Medica din Bucureşti. De aceea, de multe ori, diagnosticul este pus prea târziu, în stadii avansate, în care boala a metastazat, adaugă specialistul.

„În majoritatea cazurilor, cancerul de colon apare ca având punct de plecare un polip“, afirmă dr. Elena Ciupercă, medic primar gastroenterolog la Clinica DigestMed din Capitală.  Însă nu orice polip colorectal are risc de evoluţie către un cancer de colon. „Ci doar polipii cu o anumită structură, polipii neoplastici“, precizează dr. Ciupercă.

Aceşti polipi colorectali apar ca o consecinţă a unui dezechilibru între procesele de proliferare, adică de reînnoire celulară, şi cele de moarte celulară, care se datorează unor modificări genetice moştenite sau înnăscute. Aceste dezechilibru generează un plus de ţesut care se dezvoltă în interiorul colonului şi, astfel, apare polipul colorectal, adaugă dr. Ciupercă. De cele mai multe ori, polipii colorectali nu produc simptome. „Rareori însă pot cauza durere abdominală, pot sângera şi, prin dezvoltarea  lor în interiorul colonului, pot modifica tranzitul intestinal. De obicei, polipii mai mari sunt mai frecvent asociaţi cu simptome“, mai spune medicul primar gastroenterolog.

Modificări ale tranzitului intestinal

Cancerul de colon poate fi anunţat de multe simptome, adaugă dr. Florin Grama. Dar pentru a învăţa să fim atenţi la acestea, este nevoie să înţelegem cum funcţionează colonul şi care e rolul lui, este de părere dr. Florin Grama.

„Colonul sau intestinul gros reprezintă o parte importantă din sistemul digestiv, având un rol major în absorbţia nutrienţilor, mineralelor şi apei în organism. Colonul propriu-zis are o lungime de aproximativ 1,5-1,8 metri, dintre care ultimii circa 15 centimetri sunt reprezentaţi de rect, incluzând şi canalul anal şi aparatul sfincterian, nivel la care se formează bolul fecal eliminat prin efortul de defecaţie”, explică medicul specialist de chirurgie generală.

Simptomele cancerului de colon şi rect pot fi atât generale, cât şi locale. „Cele generale pot include: lipsa poftei de mâncare, scăderea capacităţii de efort fizic şi intelectual  - astenia fizică şi psihică - ce pot traduce o anemie prin pierderi cronice de sânge  - fier - , scăderea în greutate, în ciuda unui aport alimentar obişnuit. Tegumentele şi mucoasele palide ori colorate gălbui, icteric, pot fi observate la pacienţii cu diferite stadii“, explică dr. Grama.

Simptomele locale se referă în special la modificări ale tranzitului intestinal. „Modificări de tipul constipaţiei, diareei sau a alternanţei diaree-constipaţie, mai ales cele nou apărute, atrag atenţia asupra unor posibile leziuni la nivelul colonului sau rectului. Apariţia în scaun de aşa-zise produse patologice – sânge, mucus, sau culoarea închisă a fecalelor ar trebui să reprezinte simptome de alarmă“,adaugă dr. Florin Grama.

Modificările de formă ale scaunului – fragmentat sau subţiat - pot fi datorate unei leziuni tumorale colorectale, mai ales dacă se însoţesc de senzaţia de eliminare incompletă a bolului fecal sau jenă la defecaţie, mai spune acesta. „Suspiciunea unor leziuni colorectale este crescută, mai ales dacă aceste modificări se asociază între ele sau se asociază cu tulburări digestive nespecifice, de tipul disconfortului abdominal, senzaţiei de balonare, crampelor abdominale frecvente”, adaugă specialistul.

Nu toate aceste simptome înseamnă automat cancer. Excluderea riscului unor leziuni grave se poate face numai în urma unui control gastroenterologic şi a unor investigaţii medicale specifice. „Acest lucru trebuie făcut cu atât mai rapid cu cât pacientul nu s-a mai confruntat cu astfel de simptome, dacă acestea se asociază între ele, persistă în timp, adică săptămâni sau luni, dacă nu cedează la tratamentul simptomatic standard şi, mai ales, dacă sunt în familie rude de gradul I sau II cu istoric de cancer al colonului sau rectului“, atrage atenţia dr. Florin Grama.

Colonoscopia, principalul test de screening

Colonoscopia este principalul test de screening al cancerului de colon şi rect şi unul din cele mai importante instrumente care conduce la scăderea mortalităţii prin acest tip de cancer. Investigaţia este indicată atunci când sunt semne şi simptome de alarmă specifice dar şi pentru urmărirea colonului la persoanele trecute de 50 de ani, chiar în absenţa simptomelor. „La persoanele cu risc ereditar crescut, cu antecedente de cancer colorectal în familie, boli ereditare cu risc crescut de cancer colorectal, boli inflamatorii intestinale, urmărirease face de la o vârstă mai tânără“, potrivit dr. Elena Ciupercă.

Dr. Florin Grama detaliază ce presupune un astfel de test:„Endoscopia digestivă inferioară  - colonoscopia - reprezintă procedura prin care, cu ajutorul unui endoscop, se explorează rectul, colonul şi ileonul terminal în scop diagnostic sau terapeutic. Colonoscopul este un tub subţire şi flexibil, dotat cu un sistem de lentile, cu capacitate de mărire ori vizualizare high-definition, ce transmite informaţia video de la nivelul mucoasei intestinului, printr-un senzor, la un video-procesor care o recompune, pentru a fi vizualizată pe un monitor de către medic”.

Procedura este una minim invazivă şi minim traumatică şi durează, în medie, între 20 şi 60 de minute, timp în care pacienţii sunt sedaţi pentru un confort crescut. Atunci când vin la medic, majoritatea pacienţilor este destul de bine informată în ceea ce priveşte colonoscopia, însă pacienţii vin cu teama de investigaţie şi, mai ales, cu teama de rezultat, dezvăluie dr. Elena Ciupercă.

„Este într-adevăr, o investigaţie complexă, ce presupune o pregătire corespunzătoare, adică o dietă cu lichide limpezi cu 24 de ore inainte şi administrea unor soluţii care „spală“ colonul“, adaugă dr. Ciupercă.

„Nu poţi amâna realitatea“

Investigaţia medicală poate fi însoţită de disconfort din cauza distensiei cu aer a colonului sau a traversării unui cot. „Dar, de obicei, acest discomfort nu este de intensitate mare sau persistent. Este vorba de colici abdominale pe care mulţi dintre noi le experimentăm pe parcursul vieţii, însă, în acest context, sunt provocate de efectuarea investigaţiei şi nu apar de la sine“, mai spune medicul primar gastroenterolog. 

„Trebuie însă conştientizat faptul că efectuând colonoscopia putem preveni sau trata corespunzător o tumoare de colon, afecţiune destul de frecventă, şi chiar din ce în ce mai frecventă în populaţia României şi a întregii lumi. Persoanele cu prag foarte scăzut de toleranţă la durere au şi varianta efectuării ei cu anestezie generală în cadrul unui spital“, adaugă dr. Ciupercă.

În ceea ce priveşte teama de rezultat, oamenii trebuie să ştie că nu poţi amâna realitatea, avertizează dr. Elena Ciupercă. „Dacă într-adevăr este o problemă serioasă, o tumoare de colon, atunci diagnosticarea, stadializarea şi tratamentul rapid sunt esenţiale. Vreau să subliniez că tumorile de colon sunt din categoria tumorilor cu şanse bune de vindecare - nu doar de supravieţuire - când nu sunt descoperite în stadii avansate“, avertizează medicul Clinicii DigestMed.

Supravieţuirea la 5 ani este de 74 % în stadiul cel mai precoce şi de 28 % în stadiul cel mai avansat fără metastaze la distanţă, adaugă dr. Elena Ciupercă. „Dacă nu există o tumoare de colon, oamenii au şansa unei prevenţii eficiente prin îndepărtarea polipilor găsiţi şi urmărirea periodică a colonului. Această urmărire nu se face foarte frecvent, intervalul este de 10 ani, atunci când nu există polipi sau la 1, 3 sau 5 ani, când există polipi, în funcţie de număr, dimensiune şi structură“, punctează aceasta.

În cazul în care sunt detectate formaţiuni cu risc de transformare malignă, ele pot fi extrase chiar în timpul colonoscopiei. „Aşadar, colonoscopia are un beneficiu dublu, diagnostic şi terapeutic: pe de o parte, previne apariţia cancerului, prin eliminarea polipilor precanceroşi, şi pe de altă parte, poate detecta şi diagnostica cancerul de colon în stadii incipiente şi perfect tratabile. În plus, colonoscopia poate depista şi o serie de alte leziuni asociate ale colonului”, adaugă dr. Florin Grama.

Biopsie cu risc de perforaţie mai crescut la vârstnici

Următorul pas este, în mod uzual, efectuarea unei biopsii pentru a confirma sau a infirma prin examinare histopatologică, în laborator, diagnosticul de cancer. Biopsia reprezintă o procedură minim invazivă realizată în timpul colonoscopiei, iar rezultatul histopatologic efectuat pe fragmentele de biopsie recoltate şi preparate durează minimum 3-5 zile, explică dr. Florin Grama.

Procedura nu este lipsită de riscuri. „Riscurile asociate biopsiei sunt reprezentate în special de sângerare şi perforaţia colonului. Riscul de sângerare este mai mare la pacienţii care primesc tratament pentru subţierea sângelui  - anticoagulante sau antiagregante - pentru alte afecţiuni asociate. Riscul de perforaţie este mai crescut la vârstnicii ce asociază diverticuli ai colonului”, adaugă specialistul Clinicii Bio-Medica.

„Biopsia unui polip este urmată de o uşoară sângerare care se opreşte spontan. Chiar în situaţia biopsierii unui polip transformat malign trebuie precizat că pensa de biopsie nu traversează alte ţesuturi, deci nu există riscul însămânţării altor ţesuturi cu celule tumorale“, dă asigurări dr. Elena Ciupercă.

Cine trebuie să facă screeningul

După vârsta de 45-50 de ani orice persoană din populaţia generală, fără simptome de alarmă sau fără rude cu antecedente de cancere ale tubului digestiv şi considerate astfel cu risc scăzut, trebuie să efectueze o colonoscopie de rutină. Apariţia simptomelor menţionate mai sus trebuie să ne îndrume către medicul specialist, pentru a stabili dacă trebuie efectuată o colonoscopie.

„Dacă aveţi istoric familial de cancer de colon  - rude de gradul I sau II - sau de cancere ale colonului aşa-zis ereditare  - polipoza adenomatoasă familială sau cancerul nonpolipozic ereditar, vă încadraţi într-o grupă cu risc crescut şi astfel trebuie să efectuaţi colonoscopia cu circa 10 ani înaintea vârstei la care cancerul a fost diagnosticat prima dată în familia dumneavoastră”, recomandă dr. Florin Grama.

Dacă suferiţi de boli inflamatorii ale colonului de tipul bolii Crohn sau rectocolitei ulcero-hemoragice  - colita ulcerativă -, trebuie să ştiţi că, în decursul anilor, pot apărea leziuni maligne ale colonului şi rectului şi astfel un examen colonoscopic periodic este recomandat pentru a detecta din stadii precoce orice modificare care apare.

Dacă aveţi factori de risc pentru cancerul de colon sau rect, trebuie să consultaţi un medic gastroenterolog pentru a stabili dacă trebuie să efectuaţi colonoscopia pentru screening înaintea vârstei standard de 45-50 de ani, chiar în absenţa simptomelor.

„Aceşti factori de risc sunt: dieta bogată în grăsimi mai ales de origine animală; dieta săracă în fibre vegetale  - fructe şi legume; consumul crescut de carne roşie; consumul crescut de carne înalt procesată  - crenvurşti, mezeluri - sau preparată prin prăjire sau afumare; consumul cronic de alcool în exces; fumatul; diabetul insulino-dependent; lipsa efortului fizic regulat ce asociază frecvent obezitatea”, conchide dr. Florin Grama.

 

citeste totul despre: