Senzaţia de apăsare şi de durere toracică este unul dintre principalele motive pentru care oamenii apelează la serviciile medicale de urgenţă. Nu atât pentru că durerea este insuportabilă, ci pentru că persoanele în cauză se panichează gândindu-se că au suferit un infarct. Ea poate semnala multe alte probleme de sănătate, mai mult sau mai puţin grave, însă cauza nu poate fi identificată decât consultând un medic, care va recomanda investigaţii în funcţie de alte simptome asociate, de vârsta pacientului, de antecedentele sale medicale şi de predispoziţia moştenită pentru anumite boli.

Poate semnala alte probleme cardiace

Durerea în piept poate fi manifestarea insuficienţei coronariene, care apare pe fondul îngustării arterelor coronariene, acestea devenind incapabile să asigure un flux sangvin optim către inimă. Durerea poartă numele de angină pectorală şi nu este de obicei localizată într-un punct fix, ca un junghi. Ea apare de regulă după un efort fizic (dar uneori şi după repaus), în urma expunerii la frig sau după o masă copioasă. Episoadele de angină pectorală dispar de la sine după cel mult 15 minute sau cedează la administrarea de nitroglicerină. Pericardita şi miocardita, două infecţii ale inimii, pot de asemenea să producă durere toracică. Un simptom asociat este febra, care nu atinge valori alarmante, dar care sugerează o infecţie.

Astmul, hipertensiunea pulmonară (tensiune crescută în arterele pulmonare) şi acumularea de aer în spaţiul dintre plămâni şi peretele toracic (pneumotorax sau plămâni colabaţi) sunt alte posibile surse ale durerii în piept. Obstrucţia unei artere pulmonare (embolism pulmonar) poate da, de asemenea, durere toracică, dar, spre deosebire de cea apărută în infarct, ea devine mai intensă atunci când tragem aer în piept sau la tuse.

Un alt simptom al embolismului pulmonar este tusea cu secreţii cu sânge. Embolismul, ca şi infarctul, pune viaţa în pericol, motiv pentru care necesită consult medical de urgenţă. O altă cauză pulmonară a durerilor în piept este pleurezia, inflamarea membranei care acoperă plămânii şi înfăşoară cutia toracică. Şi în acest caz, durerea devine mai intensă când inspirăm aerul în plămâni.

Şi atacurile de panică dau acest simptom

Foarte multe persoane care au atacuri de panică cred că suferă un infarct din cauza durerii în piept ce apare în ambele situaţii. Momentul declanşator ne poate ajuta să le diferenţiem. Infarctul survine de regulă în urma unui efort fizic sau al unor emoţii puternice, pe când atacurile de panică se instalează în situaţii obişnuite, dar pe care persoana respectivă le percepe ca fiind ameninţătoare, cum ar fi într-un loc aglomerat.

Dacă persoana cu dureri în piept şi cu dificultate în respiraţie este tânără, probabilitatea este mai mare ca ea să sufere un atac de panică, mai degrabă decât un infarct. Totuşi, problemele cardiace apar şi la tineri, aşa încât nu trebuie ignorată necesitatea unui consult medical. Nu în ultimul rând, ulcerul gastric poate da dureri toracice. De asemenea, o inflamaţie a articulaţiilor care leagă coastele de stern, numită costocondrită, dar şi o nevralgie intercostală pot fi sursa durerii în piept.

Sunt absente uneori în infarct

Durerile toracice pot să nu existe uneori în infarct, mai ales la femei. În cazul lor, infarctul se poate manifesta prin durere abdominală, greaţă, senzaţie de sufocare şi prin transpiraţii. De asemenea, durerea toracică tipică, intensă, prelungită poate lipsi la diabetici şi la vârstnici. „Ei pot avea durere puţin intensă, de scurtă durată, sau dureri cu localizări mai puţin sugestive decât cea toracică anterioară, cum ar fi în gât şi în mandibulă, în spate, în braţe sau în abdomenul superior", spune prof. dr Doina Dimulescu, medic cardiolog la Spitalul Universitar de Urgenţă „Elias" din Bucureşti.