Ţânţarii asiatici: pericol sau nu pentru România?

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Sunt ţânţarii un pericol mai mare anul aceasta faţă de alţi ani? Află de la specialişti cum stau lucrurile cu ţânţarii asiatici şi ce trebuie să ştii despre deranjantele zburătoare.

Presa românească a scris la un moment dat despre nişte specii de ţânţari asiatici, aduşi în anvelope uzate din Asia. Aceşti ţânţari ar purta boli pentru care nu suntem pregătiţi. Pentru a lămuri acest aspect, am făcut o vizită Laboratorului de Entomologie de la Institutul Cantacuzino, care are statutul de Centru Naţional de Referinţă pe problema insectelor purtătoare de boli. Răspunsul specialiştilor a fost categoric: nu există alte boli decât cele obişnuite care se pot transmite anul acesta prin înţepătura de ţânţar în România.

Problemă reală în Europa

Iată ce ne spune doctorul Gabriela Nicolescu, cercetător ştiinţific gradul I în cadrul Laboratorului de Entomologie: „Povestea cu ţânţarii transportaţi în anvelope nu este, de fapt, poveste, dar nu s-a întâmplat încă la noi. Este o îngrijorare pe plan european. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a atras atenţia asupra ei recent, la o conferinţă: de câţiva ani, în ţările din vestul şi din sudul Europei au apărut specii invazive de ţânţari, iar prima modalitate de apariţie a fost comerţul cu anvelope uzate, început acum peste 20 de ani, cu Asia de Sud-Est“.

Din fericire, în ţara noastră nu au ajuns încă aceste specii de ţânţari nou introduse în Europa. Totuşi, una dintre recomandările OMS este supravegherea comerţului cu anvelope uzate.

De ce se menţine West Nile de la un an la altul

În România, ţânţarii pot transmite virusul West Nile. Acest tip de virus este cel care a produs o epidemie în România în 1996. Virusul poate afecta creierul, provocând o inflamaţie numită encefalită, ce pune în pericol viaţa.

West Nile se menţine de la un an la altul, adică este endemic, din două motive. Pe de o parte, există gazdele purtătoare de virus, adică păsările, autohtone sau venite din Africa, pe care ţânţarii le înţeapă şi care iau virusul. Pe de altă parte, ţânţarii infectaţi păstrează virusul toată viaţa – femelele hibernează, iar acelea care sunt infectate „trec“ virusul peste iarnă în anul următor.

Ştiai că...

... doar femelele de ţânţari înţeapă? Toţi ţânţarii se hrănesc cu sucuri de plante, de flori, dar femelele trebuie să se hrănească şi cu sânge, pentru a-şi lua proteinele necesare dezvoltării ouălor. Totuşi, toţi ţânţarii bâzâie, sunetul provenind de la vibraţiile pe care le produc aripile în zbor.

... ţânţarii ne găsesc pentru că respirăm? Cu ajutorul unor receptori, ei simt atunci când în aer există concentraţii mai mari de dioxid de carbon, gazul pe care îl eliminăm prin respiraţie. Cercetătorii studiază unele substanţe care perturbă mecanismul prin care ţânţarii percep dioxidul de carbon. Aşadar, se lucrează la produse care fie blochează receptorii, fie imită dioxidul de carbon, trimiţându-i spre capcane, fie obosesc aceşti receptori şi îi „orbesc“.

... ţânţarii nu pot transmite decât anumiţi germeni (virusuri, paraziţi) care au nevoie de organismul insectei pentru a-şi continua ciclul de dezvoltare? Tocmai de aceea, nu suntem în pericol să luăm prin intermediul ţânţarilor un virus hepatitic sau HIV, de exemplu. Adaptări în cursul miilor de ani fac ca doar unele specii de ţânţari (sau de vectori în general) să transmită anumiţi agenţi patogeni.

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite