Preşedintele jocului de fotbal

Sunt atât de impresionat de performanţa Unirii Urziceni (1-0 cu FC Sevilla), încât trec cu vederea ultima tâmpenie lansată pe piaţă: hai, dom’le, că au avut noroc, au dat numai autogoluri!

E ca şi cum ai spune că Neil Armstrong a ajuns din greşeală pe Lună; de fapt, el voia să meargă la discotecă, dar s-a rătăcit un pic prin spaţiu.

În Liga Campionilor, norocul nu e suficient nici pentru fotografia de la început de meci, darmite să obţii victorii. Sigur că poţi să fii dominat, sigur că spaniolii sau englezii îţi ascund mingea, dar tabela de marcaj are alte reguli. Dacă adversarul e al naibii de puternic, poţi câştiga doar prin trudă, inteligenţă şi viclenie. Şi, desigur, noroc. Dar cu norocul ştiţi cum este: azi te ajută, mâine te trădează. Dar când te ajută, foloseşte-l la maximum!

Exact aşa a procedat Unirea Urziceni. A primit cu ambele mâini cadoul făcut de FC Sevilla prin autogolul lui Dragutinovici, apoi a săpat şanţuri pe teren pentru a-şi păstra avantajul. Şi a reuşit. Era pentru prima dată, în cinci jocuri de Champions League, când echipa din Bărăgan conducea cu 1-0.

În celelalte patru meciuri pornise de la 0-1, un handicap greu de anulat la un asemenea nivel. Aici şi-au arătat forţa băieţii lui Dan Petrescu: în trei dintre cele patru partide, campioana României a revenit, reuşind o victorie şi două remize.

În fond, şi norocul este relativ. Dacă Unirea Urziceni era cu adevărat mângâiată de Zeiţa Fortuna, acum ar fi fost deja calificată în primăvara Ligii Campionilor. Cum? Simplu: VfB Stuttgart nu ar fi câştigat la Glasgow. Dar n-a fost să fie.

Deocamdată, generalul Dan Petrescu şi-a dus echipa în primăvara Ligii Europa, performanţă cu care nu se pot lăuda Steaua, Dinamo, Timişoara şi CFR Cluj. De altfel, niciunul dintre aceste cluburi cu pretenţii, dar nici Craiova sau Rapid n-au atins vreodată ştacheta ridicată acum de Unirea Urziceni. Steaua a ajuns de şase ori în grupe, dar a „baleiat" între unul şi şase puncte. CFR Cluj, anul trecut, s-a oprit la patru puncte. „Urzicenarii" au strâns deja opt puncte şi mai au un meci de jucat.

E la modă, acum, să scandezi „Dan Petrescu preşedinte!". Nu e nevoie, pentru că Dan Petrescu este deja preşedinte. Preşedintele jocului de fotbal.

Dacă am avea vreo patru-cinci Dani Petreşti în campionatul intern, am fi o forţă în fotbalul european. Iar dacă am avea mulţi astfel de oameni, valoroşi şi determinaţi, în toate zonele societăţii, România ar fi o ţară învingătoare. Una care ar câştiga, în primul rând, meciurile cu ea însăşi.