Un american de la Steaua n-a renunţat la visul de a juca în NBA. "Oklahoma Thunders a fost mulţumită de mine"

Bill Amis, liderul Steaua CSM EximBank la recuperări şi la capace după primele cinci partide din Liga Naţională de Baschet, visează să joace într-o zi în NBA.

El a fost invitatul special al lui Andrei Britz, la videoblogul Sub Panou, singurul platformă online video despre baschet din România. Jucătorul legitimat la Steaua CSM EximBank a vorbit despre atmosfera la echipă, despre rezultatele de până acum şi despre cariera sa. Iată, pe scurt, câteva dintre cele spuse de Bill (interviul complet în format video, la final).
Despre acomodarea la Steaua:
Unul dintre criteriile pe care s-a construit această echipă a fost acela de a aduce jucători buni şi în afara terenului, astfel că toţi ne înţelegem foarte bine. Eu am 27 ani şi sunt unul dintre jucătorii cei mai tineri din echipă, ceea ce nu întâlneşti prea des, majoritatea jucătorilor au familii, copii, atmosfera este plăcută, liniştită. Antrenorul şi-a dorit jucători cu experienţă, inteligenţi şi cred că chimia echipei este unul dintre atuurile noastre principale, nu numai pe teren, cât şi în afară, jucătorii glumesc, se simt bine în deplasări, chiar îmi face plăcere să fac parte din această echipă.
Despre relaţia cu antrenorul Niksa Bavcevic:
Sunt aici deja de două luni, iar antrenorul nostru a făcut o treabă excelentă de când am venit la echipă. Este un antrenor foarte atent la cele mai mici detalii. Nu am avut până acum un asemenea antrenor, dar ştiam că antrenorii ex-iugoslavi sunt foarte meticuloşi. Chestia asta m-a ajutat foarte mult pentru că au fost destule aspecte ale jocului meu asupra cărora nu crezusem că este nevoie să insist la antrenamente, dar el mi le-a evidenţiat zi de zi şi acest lucru s-a dovedit benefic pentru mine.
Cred că el are aşteptări foarte mari de la fiecare dintre noi şi cred că îşi doreşte să facă din noi jucători mai buni, nu numai pentru acest sezon, dar şi pentru cariera noastră viitoare.
Este un antrenor care nu este niciodată mulţumit pe deplin. Spre exemplu chiar şi după succesul cu Asesoft a vorbit, la antrenamentul de luni, despre lucrurile pe care le puteam face mai bine în acel meci. Cred că acest lucru ne este de folos, pentru că ne poate transmite şi nouă această dorinţă permanentă de a deveni mai buni şi de a nu fi niciodată prea mulţumiţi de noi.
Despre carieră:
Am fost genul de jucător care s-a dezvoltat mai greu şi în liceu nu mi-am imaginat vreodată că aş putea să joc în Divizia I a NCAA (campionatul universitar din Statele Unite – n.red.) şi mai ales într-o ligă profesionistă. Anii petrecuţi la Universitatea din Hawai m-au ajutat foarte mult şi ca baschetbalist dar şi ca persoană, pentru că am trăit pe cont propriu, am întâlnit oameni de pe întreg cuprinsul globului şi asta m-a ajutat şi în carieră, pentru că m-am adaptat bine la diversele culturi.
Din păcate pentru mine am terminat colegiul în vara anului 2011, iar atunci NBA-ul se pregătea de lockout (disputa dintre reprezentanţii jucătorilor şi cei ai patronilor de echipe, care a dus la suspendarea oricăror activităţi, inclusiv a meciurilor, pentru mai multe luni – n.red.). Cei de la Oklahoma City Thunder m-au adus în probe, au fost mulţumiţi de prestaţiile mele şi urma să fac parte din echipa lor pentru liga de vară din Las Vegas, ale cărei meciuri au fost însă anulate din cauza lockout-ului. Mi-am continuat cariera în Europa, sunt la al treilea sezon, însă nu renunţ la ideea de a evolua la un moment dat în NBA, poate chiar la Oklahoma.