UVIM(Ziua a patra) Retrocedările ilegale din Ardeal. Autonomia "Ţinutului Secuiesc"

Ţinta principală a terenului de la Nadeş o reprezintă exploatarea ilegală a pădurilor

Retrocedările ilegale din Ardeal au devenit de actualitate după ce societatea civilă a intervenit pentru a face public cazul Nadeş şi de a urmări în instanţă şi penal ilegalitatea acestui proces. Ulterior au avut loc arestări de judecători, notari şi alţi oficiali, dar se pune întrebarea firească: ce făceau structurile responsabile cu securitatea statului în toată această perioadă?

În prima jumătate a celei de  a patra zile a Universităţii de Vară de la Izvorul Mureşului(ultima cu activitate)  se va vorbi despre retrocedările ilegale din Ardeal, considerate ca un atac direct asupra statului român prin încercarea de preluare economică şi prin exploatarea ilegală a resurselor(tăieri de păduri).  Avocaţi şi ziarişti implicaţi în proces vor fi prezenţi pentru a prezenta lucrurile aşa cum ele au fost.

În cea de a doua parte a zilei ministrul de externe Titus Corlăţean şi fostul ministru al educaţiei Ecaterina Andronescu vor discuta despre autonomie, relaţia specială cu Republica Moldova, conflictul din Estul Europei şi multe altele.

Ora 17:00 Ministrul de Externe Titus Corlăţean, prezent la lucrările Universităţii de Vară de la Izvorul Mureşului, a declarat că Ungaria nu îţi respectă angajamentele luate prin tratatul luat în 1996 şi că dacă nu îşi va revizui atitudinea atunci se poate considera acest document ca fiind unul nul.

El a cerut liderilor de la Budapesta să îşi limiteze declaraţiile care incită la separatism şi mai ales atunci când ele se fac chiar de pe teritoriul României.

Acesta a mai precizat că Autonomia pe criterii etnice nu este luată în discuţie şi că orice propunere venită în acest sens nu va fi susţinută.

Fostul Ministru al Educaţiei, Ecaterina Adronescu, şi-a asumat în cadrul evenimentului o legătură mai strânsă cu românii din Covasna şi Harghita şi care nu se simt reprezentaţi în Parlamentul României de către Parlamentarii Maghiari.

Ora 16:00 Autonomia pe criterii etnice a aşa-zisului Ţinut Secuiesc. Implicaţiile regionalizării asupra românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş

Prof. Ioan Sabău-Pop: Deşi "problema unei reorganizări administrative este o problemă de interes naţional", nu există reacţii ale statului român legată de această problemă.

Câteva dintre reglementările pe care le propune UDMR pentru Ţinutul Secuiesc enumerate de prof. Sabău, care, în opinia sa, nu-şi găsesc locul: Ţinutul Secuiesc să fie o zonă independentă de statul român, autoguvernare proprie, parlamentari, drept de veto la legislaţia care s-ar promulga în plan naţional, dreptul de a avea preşedinţi alternativi, limba maghiară limbă oficială a Ţinutului Secuiesc. 

 "O organizare pe criterii etnice nu este de admis, nu dezvoltă ţara. Am participa la artificii pe care noi le-am cunoscut -Regiunea Autonomă Maghiară, care nu a contribuit cu nimic la dezvoltarea societăţii româneşti".

Prof. dr. Ioan Lăcătuşu: "Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, care îi reprezintă pe cei  400.000 români din cele trei judeţe, nu agreează niciun fel de autonomie pe criterii etnice a aşa-zisului Ţinutului Secuiesc. Un proiect temeinic ar trebui să aibă din faşă dialogul".

Profesorul Lăcătuşu a precizat că, în decursul secolelor, autonomie a fost de tip administrativ-organizatoric şi nu teritorială. "Aşa cum nici şasii n-au avut niciodat autonomie teritorială, secuii nu pot cere azi ceva ce n-au avut niciodată decât în Regiunea Autonomă Maghiară instituită de sovieticii. Scaunele secuieşti erau forme de organanizare administrativ-teritorială şi judecătoarească şi nu autonomie politică pe criterii etnice. Aşadar, au avut autonomie locală. Ideea autonomiei secuieşti s-a conturat treptat în deceniile 3 şi 4 ale secolului al XIX-lea în Tratatul din 1919: România consimte să acorde comitatelor secuieşti autonomie locală în chestiunile religioase şi şcolare (Art. 11, Tratatul asupra minorităţilor naţionale). România şi-a îndeplinat obligaţiile de la 1919, cele de după cel de-al Doilea Război Mondial şi cele din Tratatul de la Helsinki. Orice formă de autonomie pe criterii etnice va conduce inevitabil la discriminarea românilor din aceste zone şi se va repercuta negativ asupra cetăţenilor de etnice maghiară din afara acestui ţinut. Se va declanşa o serie de reacţii în lanţ după principiul dominoului".

Prof. Ioan Lăcătuşu a subliniat că toate referirile fac trimitere la politicienii maghiari şi nu la maghiarii de rând. 

Totodată, vorbitorii au subliniat că prin aceste discursuri se ascund adevăratele probleme din aceste judeţe, printre care, sărăcia, emigrarea, îmbătrânirea populaţiei etc.

Eugen Popescu, directorul Centrului Român pentru Studii şi Strategii, a subliniat că politicienii maghiari primesc finanţare pe trei nivele: de la Departamentul pentru Relaţii Interetnice (Guvernul României) şi Fundaţia Communitas; de la Oficiul pentru maghiarii din afara frontierelor (Budapesta) şi de la autorităţile locale, Consiliile judeţene şi locale. Primesc finanţări cei care militează mai mult pentru autonomie, în timp ce, cei 400.000 de români nu primesc niciun sprijin financiar. De exemplu, singurul ziar de limbă română din Harghita- Informaţia Harghitei, nu va mai apărea din lipsă de finanţare. Popescu a subliniat că "România trebuie să aibă un proiect de identitate naţională".

Ora 9:00 Subiectul retrocedărilor ilegale din Transilvania

În cadrul discuţiilor au luat cuvântul prof. univ. dr. Ioan Sabău-Pop, preşedintele Forumului Civic Harghita, Covasna şi Mureş, prof. Ilie Şandru, lector univ. Olimpiu Sabău Pop, consilier local (Tg. Mureş), Eugen Popescu, Ion Corneanu şi alţi participanţi. Pentru că au fost multe lucruri spuse vom adăuga în cursul zilei de astăzi materialul video rezultat în urma comunicării.

Veţi afla printre altele că structurile de securitate nu şi-au făcut deloc treaba, cum procurorii nu doresc să analizeze aceste dosare de retrocedare deşi se aduc dovezi din societatea civilă, cum s-a creat o reţea de infracţionalitate în afara României şi care acţionează în favoarea unor interese străine, cum statul român e pe punctul de a pierde 60 de miliarde de euro, cum milioane de ha de teren au fost preluate ilegal în Ardeal şi multe altele. Se amintesc implicaţii până la nivel de miniştri şi înalţi oficiali.

Românii romano-catolici din Moldova în faţa presiunilor de maghiarizare

Principala problemă comunităţi româneşti de confesiune romano-catolică este reprezentată de acţiunile statului maghiar prin care li se inoculează acestor că, de fapt, sunt de origine maghiară. În acest sens se foloseşte denumirea de "maghiar-ceangău" sau "ceangău-maghiar", o denumire improprie pentru că aceştia sunt cel mult o minoritate confesională, ei fiind români de credinţă catolică.

Folosirea acestei denumiri de "maghiari-ceangăi" face parte din strategia de extindere a sferelor de influenţă a Ungariei. În acest sens, se organizează festivaluri pentru ceangăi, se finanţează publicaţiile în limba maghiară. De asemenea, statul ungar acordă burse pentru membrii acestei comunităţi, tinerii ajungând să studieze în Harghita, Covasna sau Ungaria, unde li se inoculează originea maghiară. Ungaria aplică şi în acest caz politica paşilor mărunţi.

Pentru că pe această problematică nu există suficiente studii făcute de cercetători români, este nevoie de o cercetare monografică a comunităţilor romano-catolice din Moldova din perspectiva românească.

Dată fiind gravitatea situaţiei, Eugen Popescu, director al Centrului Român de Studii şi Strategii, a ţinut să sublinieze că principalii vinovaţi sunt Andrei Marga, cel care a semnat o ordonanţă de urgenţă prin care se introducea, la cererea părinţilor, limba maghiară în judeţele din Moldova, şi Viorel Hrebenciuc, cel care a pus presiuni asupra directorilor de şcoală din Bacău pentru a susţine introducerea limbii maghiare în această zonă. În urma unei vizite pe teren, veridicitatea acelor liste a fost pusă sub semnul întrebării deoarece părinţii semnaseră de fapt pentru a primi frigidere (donaţii) şi nu pentru introducerea limbii maghiare.

"România este singura ţară din Europa şi poate şi din lume în care populaţia majoritară este asimilată de o minoritate", a conchis Eugen Popescu.